G4Media.ro

Marile noutăți la numirea șefilor DNA, DIICOT și Parchetului General: vor avea…

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea

Marile noutăți la numirea șefilor DNA, DIICOT și Parchetului General: vor avea mandat mărit la 4 ani, președintele României poate refuza oricâte propuneri de la ministrul Justiției / CSM rămâne cu rol decorativ- proiect

Mecanismul de numire a procurorilor-șefi suferă câteva modificări de formă în proiectul de lege privind statutul magistraților pus în dezbatere de Ministerul Justiției, dar păstrează formula actuală: ministrul Justiției propune, CSM dă un aviz, președintele țării numește sau refuză.

De remarcat că CSM rămâne cu un rol decorativ în procedură, deși Comisia Europeană a cerut, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) ca instituția să primească un rol mai important în procedură.

Marile schimbări prevăzute de proiect în comparație cu actuala lege:

– crește durata mandatelor de la 3 ani la 4 ani pentru Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestuia

– scade vechimea necesară pentru aceste posturi, de la 15 ani acum la 12 ani

– nu pot fi numiți în funcție procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.

– este definită clar componența comisiei care îl va asista pe ministrul Justiției la interviurile cu candidații

– dispare prevederea actuală care spunea că preşedintele României poate refuza o singură dată o propunere de procuror-șef. Noutatea e că președintele trebuie să motiveze public un eventual refuz

Citește aici fragmentul relevant din proiectul de lege:

Art. 145 – (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naţionale Anticorupţie și al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestora, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcției Naţionale Anticorupţie și Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 12 ani în funcţia de procuror sau judecător, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în acelaşi mod.

(2) Nu pot fi numiţi în funcţiile prevăzute la alin. (1) procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.

(3) Procurorii care candidează sunt obligaţi să dea, pe proprie răspundere, o declaraţie din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu acestea şi o declaraţie din care să rezulte că nu au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.

(4) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică şi comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Ministerului Justiţiei, dacă procurorul a făcut parte din serviciile de informaţii sau a colaborat cu acestea.

Art. 146 – (1) În vederea formulării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute la art. 145 alin. (1) ministrul justiției organizează procedura de selecţie, conform prevederilor prezentei legi.

(2) Anunţul cuprinzând calendarul procedurii de selecţie, modul de desfășurare a acesteia, data şi locul interviului şi posturile de conducere vacante pentru care se organizează selecţia se publică pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei cu cel puţin 40 de zile înainte de data stabilită pentru desfăşurarea interviului.

(3) Cererile de participare la selecție a procurorilor care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 145 alin. (1), cuprinzând precizarea funcției de conducere pentru care se depune candidatura, se depun la Ministerul Justiției până la expirarea termenului stabilit la alin. (2) şi vor fi însoțite de următoarele acte:

  1. a) un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, pe suport specific;
  2. b) declaraţiile prevăzute la art. 145 alin. (3);
  3. c) dovada îndeplinirii condiţiilor de vechime cerute de lege;
  4. d) un curriculum vitae al procurorului, conform modelului comun european;
  5. e) un număr de minimum 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea în ultimii 5 ani;
  6. f) ultimul raport de evaluare a activității profesionale a procurorului participant la selecţie;
  7. g) orice alte înscrisuri considerate relevante.

(4) După verificarea participanților la selecţie sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute art. 145 alin. (1) şi (2) şi al depunerii înscrisurilor prevăzute la alin. (3), Ministerul Justiţiei publică pe pagina de internet lista procurorilor participanți la selecţie ce îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.

 

Art. 147 – (1) Procurorii participanţi la selecţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege susțin un interviu în fața unei comisii constituite prin ordin al ministrului justiţiei.

(2) Din comisia prevăzută la alin. (1) face parte ministrul justiţiei care este şi preşedintele acesteia, vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, doi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, un procuror desemnat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, un reprezentant al Institutului Naţional al Magistraturii desemnat de către Consiliul ştiinţific al acestuia, un specialist în management, organizare instituţională şi comunicare desemnat de Academia de Studii Economice – Facultatea de management şi un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ori din cadrul instanţelor sau al parchetelor.

(3) Comisia de interviu are rolul de a-l sprijini pe ministrul justiţiei în desfăşurarea interviului, putând adresa liber, direct sau prin intermediul ministrului întrebări candidatului, precum şi, ulterior, prin formularea de opinii consultative şi recomandări ministrului justiţiei.

(4) În cadrul interviului se susţine proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează, se verifică aptitudinile manageriale şi de comunicare ale candidatului şi se evaluează aspectele legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei de magistrat şi ale funcţiei pentru care candidează.

(5) Cu privire la susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează se vor avea în vedere următoarele: cunoaşterea specificului unităţii sau a structurii pentru care candidează, sub aspectul activităţii desfăşurate şi a modului de organizare; viziunea asupra modului în care candidatul înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a  intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a  drepturilor şi libertăților cetățenilor; identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi ale unităţii sau structuriii pentru care candidează; propunerea de soluţii pentru prevenirea sau înlăturarea disfuncţiilor sau vulnerabilităţilor identificate; compatibilitatea proiectului managerial cu cel al procurorului ierarhic superior, dacă este cazul.

(6) Cu privire la verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare se vor avea în vedere: capacitatea de organizare; asumarea responsabilităţilor; rapiditatea în luarea deciziilor; rezistenţa la stres; autoperfecţionarea; capacitatea de analiză, sinteză, previziune şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung; iniţiativă în modernizarea managementului unităţii/structurii; capacitatea de adaptare rapidă; capacitatea de relaţionare şi comunicare; capacitatea şi disponibilitatea de a lucra în echipă şi de a colabora cu colegii; cunoştinţe privind comunicarea publică şi interpersonală, rezolvarea conflictelor şi a situaţiilor de criză; cunoştinţe de management judiciar.

(7) Cu privire la evaluarea aspectelor legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei de magistrat şi ale funcţiei pentru care candidează, se vor avea în vedere: motivaţia candidatului de a ocupa funcţia, atitudinea faţă de valorile profesiei şi ale funcţiei de conducere, aprecierile personale cu privire la nivelul de integritate, deontologia profesională, responsabilitate, propuneri şi soluţii pentru creşterea încrederii cetăţenilor în justiţie.

(8) În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor în cadrul interviului se transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a ministerului.

 

Art. 148 – (1) Ministrul justiţiei realizează selecţia candidaţilor şi formulează o propunere motivată pentru fiecare dintre funcţiile de conducere.

(2) Ministrul justiţiei înaintează, de îndată, propunerile motivate de numire pentru fiecare funcție de conducere vacantă, însoțite de toate documentele depuse de către candidații propuși, Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea emiterii avizului. Concomitent cu transmiterea propunerilor către Secţia pentru procurori, acestea se aduc şi la cunoștința publicului, prin publicarea pe pagina de Internet a Ministerului Justiţiei.

(3) În procedura de emitere a avizului de către Secţia pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii, art. 169 se aplică în mod corespunzător. Avizul motivat al Consiliului Superior al Magistraturii se emite în termen de cel mult 30 de zile de la primirea solicitării ministrului justiţiei. Avizul negativ poate fi motivat doar pe baza aspectelor privind cariera procurorului sau a celor privind modul de susţinere a interviului în faţa Secţiei pentru procurori.

(4) Neemiterea avizului în termenul prevăzut la alin. (3) nu împiedică continuarea procedurii.

Art. 149 – (1) După emiterea avizului Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ori la expirarea termenului prevăzut la art. 148 alin. (3), ministrul justiţiei poate continua procedura, prin transmiterea către Preşedintele României a propunerii de numire în funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante.

(2) Preşedintele României poate refuza, motivat, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la art. 145 alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul Preşedintelui României de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emit în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiţiei.

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

10 comentarii

  1. Pe unii ii refuza presedintele, pe altii ii refuza larvele din Servicii si tot asa pana se duce dracului institutia, nu mai munceste nimeni ca nu stie ce urmeaza.

    • Pai asta-i si ideea: se numeste un interimar care raspunde la comenzile PSD+PNL si se amana la nesfarsit numirea definitiva a sefului de parchet!
      Mafiotii din alianta PSD-PNL-UDMR ce interes au sa fie functionale parchetele? Ca sa-i bage la puscarie?

  2. Ați votat PSDNL 55%, credeam că veți fi mulțumiți.

  3. O tăcere democratica se așternu in ziua in care in mod democratic SRI nu mai Răspunde democratic in fata parlamentului care nu mai este esența democrație este Iohannis, un fel de Ceaușescu dar mult mai rău. Tăcere inclusiv peste g4media după ce tocmai americanii le au explicat astăzi in vizita noi cerem așa, ca de aia și d aia și mânărim sondaje cu UE ca romanii nu vor democrație vor dictatura și prețuri mici! Aleluia!

    • Ce tot aberezi despre americani și UE, rusule? Ce se discută în articol sunt obiceiuri luate de la rușii tăi.

  4. Poti sa faci ce legi vrei tu. Daca nu pui in functii oameni de calitate rezultatul tot prost va fi. CSM in componenta actuala este o frana in calea reformarii justitiei. Propunerea trebuie discutata si agreeata inainte de a fi facuta. Presedinte nu inseamna Iohannis, el mai are doar 2 ani.

    • asa e, corect ceea ce spui doar ca sunt 2 ELEFANTI in schema asta:
      – IOHANIS – PRESEDINTELE TRADATOR si-a incalcat mandatul , ala cu „PEEESEEEDEEE” din secunda 2 de cand a fost reales, deci ce baza putem avea pe un presedinte, ORICE presedinte?
      – cum faci reforma in justitie cand de fapt o politizezi?

      despre CSM, da e o frana, cel putin sectia de judecatori, dar cum facem sa o eliberam de sub papucul politizarii? pentru ca CSM e controlata politic acum, dand legi care sa politzeze si mai mult si sa arunce puterea exclusiv in mana unui vierme ca IOHANIS?

  5. Guvernele viitoare, fara niciun dubiu, vor fi guverne PSD. Insa si presedintia, sunt mari sanse ca pentru prima oara dupa mult timp sa fie a PSD-ului. PSD-ul oricum conduce si dominia Romania pe toate planurile. Nu stiu insa ce ar presupune si revenirea PSD la presedintie, dar oricum nu va fi de bine.

  6. realizeaza PeNaLii ca nu vor mai pupa in veci si pupuri un nou presedinte?

    intreb doar de curiozitate, ca se pare ca ei fac niste legi pentru PeeeeSeeeeDeeee

    oricum pentru un PRESEDINTE CU GEACA ROSIE , care a tipat sus si tare ca se asculte CSM la OUG13 , si in secunda 2 a facut fix invers, nu pare o ceva iesit din tiparul de TRADATOR

    oare ce parere are UE / Comisia de la Venetia / MCV la politizarea asta a Justitiei?

  7. Este foarte bine. Clica de la CSM sa fie pusa cu botul pe labe. Acolo pute a justitie de gang, de gasca, de trib, de cumetrie. CSM trebuie sa fie consultativ doar pe continutul legilor. ca sa fie clas si nu complicat si cu capcane lasate de expertii cu vechime in jmekerii de instanta. Ce treaba are CSM cu numirile? Nici una. Nu-i priveste.