VIDEO Marile pericole care pândesc Bucureștiul. Scenariile luate în calcul de autorități dacă planșeul degradat care susține o parte din Piața Unirii s-ar surpa la un cutremur major

Potrivit „Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucuresti pentru anul 2021” trecut de curând prin Consiliul General, București – capitala României care are potrivit ultimului recensământ din 2011, 1.883.425 de locuitori, în cazul unor calamități naturale este pândit de o serie de pericole pentru care autoritățile iau în calcul mai multe scenarii.

Din cauza degradării, planșeul de sub Piața Unirii care acoperă Râul Dambovița s-ar putea prăbuși. În urma expertizelor făcute de Primăria Generală în 2014 și 2017, s-a ajuns la concluzia că „demararea și finalizarea lucrărilor de reabilitare a planseului Piața Unirii este de maximă urgență”. Expertizele propun două soluții de lucrări pentru readucerea constructiei la parametrii optimi si anume: 1. repararea capitală sau 2. demoloarea și construirea unui planșeu nou.

Cu toate acestea, niciunul dintre cei opt primari generali care au condus capitala de când a fost făcută prima expertiză în 2014, nu a mișcat un deget pentru a face ceva concret. Aici ne referim la: Trăian Băsescu, Răzvan Gheorghe Murgeanu, Adriean Videanu, Sorin Oprescu, Ștefănel Dan Marin, Răzvan Sava, Gabriela Firea și Nicușor Dan.

Fostul primar general Gabriela Firea susține că toată zona din piața Unirii este în pericol de prăbușire și afirmă într-o postare pe Facebook că stabilise tot ce era de făcut, iar lucrările urmau să înceapă în toamna trecută și să fie gata în 2022. „Capitala este sub RISC de neputință și nepăsare! Pasajul Unirii și toată zona din piața Unirii este în pericol de prăbușire! La un an de la alegeri nu s-a mișcat nimic pentru a consolida infrastructura șubredă a orașului, acțiune pentru care echipa mea pregătise cele necesare, după ani de zile în care nu se făcuse nimic”, afirmă Firea.

Actualul primar, Nicușor Dan, spune că nu are bani pentru lucrări. „Pe de altă parte, atât Pasajul Unirii, zona în care Dâmboviţa intră sub asfalt, cât şi alte mari lucrări de infrastructură din Bucureşti, nu au avut de-a lungul timpului întreţinerea de care au nevoie. Evident că vrem să facem asta, dar avem nevoie de bani. La prima vedere, investiţia pe care a trebuit să facem la pasajul de peste Dunăre (n.r. – Dâmbovița) este de ordinul a 30 de milioane de lei”, a declarat primarul general, Nicuşor Dan.

Și inundațiile ar putea da de furcă Bucureștiului. Au fost identificate mai multe scenarii privind ruperea barajelor Lacul Morii de pe raul Dâmbovița și cele aferente salbei de lacuri amenajate în cascadă pe râul Colentina.

Scenariile de cedare a barajului Lacul Morii

Scenariul 1 constă în alunecarea blocului de beton monolit al stavilarului, concomitent cu dezvoltarea unei brese pe malul stang în barajul de pamânt, cu o deschidere maximă de 16 m. Scenariul 2 presupune rotirea blocului de beton monolit al stavilarului până la crearea unei fante cu deschiderea maximă de 12,5 m, concomitent cu dezvoltarea unei breșe pe malul stâng în barajul de pamant cu o deschidere maximă de 16m. Scenariul 3 – formarea unei breșe în barajul de pământ.

Ipotezele ruperii barajelor de pe râul Colentina

Ipoteza 1. Ruperea barajelor prin deversarea peste coronament ca urmare a aparitiei unei viituri corespunzatoare undei maxime de rupere a barajului Buftea. Ipoteza 2. Ruperea barajelor prin deversarea peste coronament ca urmarea aparitiei unei viituri cu un debit maxim, cu probabilitatea de depasire de 1%. Ipoteza 3 – Ruperea prin crearea unei căi de infiltrații în corpul barajelor. Mecanismul de declansare a ruperii barajului prin eroziune internă consta în „crearea unei cai preferentiale de infiltratii care se măreste prin antrenare de material până devine orificiu, apoi cavemă, umplutura se prabuseste și apare o breșă dreptunghiulara care se largeste prin eroziune laterală. În primele faze, breșa nu poate fi sesizată, dupa care se produce o rupere rapidă”.

Un cutremur major ar avaria serios 23.000 de clădiri și ar face 6.500 de morți și 16.000 răniți

Potrivit scenariului de cutremur, 23.000 de clădiri locuite ar fi avariate semnificativ. Dintre acestea, cca. 50% sunt clădiri de înalțime P +1, din materiale de slabă calitate, peste 40% sunt P + 4, cladiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar cca. 10% sunt cladiri înalte, din beton armat și zidarie.

În scenariul de cutremur pe timp de noapte (ora 21), peste 450. 000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăși gradul 3 de avariere (toate construite înainte de 1977). Dintre aceștia, pot fi considerati captivi în clădiri un total de cca. 95. 000 persoane, dintre care cca. 54% în clădiri înalte. Se pot produce peste 6. 500 pierderi de vieți omenești, peste 16. 000 raniți grav, cca. 10500 spitalizați și cca. 13.000 raniți ușor.

Cutremurul de scenariu pe timp de zi (ora 13°°) a condus la efecte asupra locatarilor reduse la 54% față de cele care corespund cutremurului pe timp de noapte.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea