Marile politici de mediu și agricultură, GreenDeal și Farm to Fork, sunt puse sub semnul întrebării la Bruxelles pentru a gestiona criza alimentară și cea energetică

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina are consecințe majore la nivel european, mai cu seamă în domeniile energetic (Rusia este un mare furnizor de gaze și petrol) și agricol – Ucraina fiind unul dintre marii furnizori de produse agroa-alimentare. Ca urmare a crizei din Ucraina, care a dus inclusiv la blocarea livrărilor prin Marea Neagră, liderii UE discută în aceste zile despre modificarea radicală a priorităților de mediu, energie și agricultură.

Astfel, politicile ambițioase de mediu și agricultură ale UE, cunoscute sub numele generice de GreenDeal și Farm to Fork, sunt puse între paranteze și amânate pentru a permite statelor membre să gestioneze crizele din agricultură și energie, fără a mai aduce costuri suplimentare.

GreenDeal și impactul pe energie

GreenDeal este numee generic al unui pachet cuprinzător de legislație ce are efecte asupra întregii economii europene, de la energie la agricultură, de la industrie la sectorul serviciilor, și are ca scop scăderea emisiilor de carbon, cu ținte clare. Implementarea întregului pachet legislativ ar fi provocat însă convulsii majore pe piața energetică, deja afectată de creșterile de prețuri din 2021 și de războiul din Ucraina.

Ca urmare a crizei energetice și a încercării Uniunii Europene de scădere a dependenței de gazele și petrolul din Rusia, Comisia Europeană a anunțat că se adaptează la situație și permite revenirea la prodcerea energiei electrice pe bază de cărbune.

Un prim anunț a fost făcut săptămâna trecută de șeful politicii de mediu Green Deal, vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. ”Nu există tabu-uri în această situație. Istoria a luat o altă turnură săptămâna trecută și trebuie să ne adaptăm la această schimbare istorică”, a spus Timmermans, citat de Politico.

Este o schimbare istorică pentru UE, dat fiind că Bruxelles-ul și statele membre au trecut în ultimii ani la o politică agresivă de de-carbonizare a sistemului energetic. Renunțarea la cărbunele extrem de poluant a dus însă la creșterea prețurilor la energie. Acum însă, pe măsură ce Rusia folosește gazele naturale ca o armă politică, dat fiind că e responsabilă pentru o treime din gazele utilizate în Europa, UE permite revenirea la cărbune.

Între timp, mai multe state membre, printre care Italia și Polonia, au anunțat deja posibila redeschidere a unor centrale electrice pe cărbune, Belgia a amânat cu zece ani renunțarea la centralele nucleare, iar România investește la rândul său în noi proiecte nucleare.

În paralel cu diversificarea surselor de gaze și petrol însă, majoritatea statelor membre continuă investițiile în energiile regenerabile. Aceste proiecte sunt finanțate generos prin Green Deal și legislația subsecventă.

Noua politica agricolă prietenoasă cu mediul, pusă la îndoială

Comisia Europeană ar putea amâna publicarea propunerilor sale vizând agricultura durabilă, care erau aşteptate săptămâna aceasta, în condiţiile în care impactul războiului din Ucraina asupra aprovizionării cu alimente a făcut ca unele state membre să se opună reformării sectorului agricol, a anunțat Reuters.

Reforma propusă de Bruxelles ar fi dus la scăderea utilizării de pesticide și alte substanțe considerate dăunătoare pentru mediu, în paralel cu o scădere a rentabilității culturilor. Fermierii români au cerut în repetate rânduri amânarea acestor planuri, pe motiv că vor avea un impact major asupra producției și rentabilității culturilor.

Uniunea Europeană a demarat un proces de modernizare a tuturor sectoarelor pentru ca acestea să devină mai „verzi”, inclusiv a celui agricol, care este responsabil pentru aproximativ 10% din emisiile de gaze cu efect de seră ale blocului comunitar. Executivul comunitar se gândea la o serie de obiective, precum reducerea la jumătate a utilizării de pesticide până în 2030, şi a început să elaboreze legi prin care aceste obiective să devină o realitate.

Cu toate acestea, Reuters susţine că în prezent Executivul comunitar analizează o posibilă amânare a două noi propuneri: obiective obligatorii de refacere a naturii şi o lege privind pesticide mai sustenabile, care urmau să fie publicate miercuri, scrie Agerpres.

Oficialii UE ar urma să decidă luni asupra calendarului propunerilor, care concurează cu planurile de urgenţă destinate să răspundă la creşterea preţurilor la energie şi a celor cu privire la aprovizionarea cu alimente, după ce invadarea Ucrainei a majorat preţurile la grâu şi orz şi a generat temeri cu privire la posibile lipsuri.

De altfel, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a cerut, alături de mai multe organizații de fermieri din România, revizuirea strategiei Farm to Fork a Comisiei Europene.

O parte din condiţionalităţile impuse ar trebui revizuite pentru că trebuie să folosim fiecare metru pătrat de pământ agricol, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu. Strategia Farm to Fork a Comisiei Europene prevede măsuri și termene pentru trecerea la o agricultură ecologică, mai puține pesticie și mai puțin fertilizatori.

Și președintele e Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu a declarat că planurile Uniunii Europene au nevoie de o revizuire temporară de la principiile strategiei „From Farm To Fork” şi chiar de o amânare a termenelor pentru obiectivele propuse, în condiţiile în care, în actualul context economic, este nevoie de fiecare metru pătrat de teren agricol care să producă hrană pentru consumatorul european.
Ce a declarat ministrul agriculturii:

„Suntem cu toţii toţii alături de poporul ucrainean şi de fermierii din această ţară. De asemenea, suntem cu toţii îngrijoraţi de efectele pe care situaţia din Ucraina le va avea asupra agriculturii şi din acest motiv cred că trebuie să dăm dovadă în continuare de solidaritate şi de o mai bună cooperare între noi în perioada următoare.

Trebuie să adoptăm planurile strategice cât mai repede cu putinţă pentru toţi fermierii noştri, pentru că securitatea alimentară a Europei va fi direct dependentă de continuarea activităţii agricole la nivelul fiecărui stat membru.

Este extrem de important, de asemenea, să revizuim o parte din condiţionalităţile impuse pentru că trebuie să folosim fiecare metru pătrat de pământ agricol, astfel încât să le putem acorda şi asigura cetăţenilor noştri şi cetăţenilor europeni alimentele de care au nevoie şi acum toată baza celorlalţi cetăţeni este pusă pe umerii fermierilor europeni şi pe umerii noştri.

Zilele trecute, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a declarat că a cerut Comisiei Europene să reconsidere ideea ca 4% din suprafaţa agricolă a unui stat-membru să rămână necultivată.

„Să laşi 4% din suprafaţa agricolă a unei ţări cum este România, cu 9,4 milioane de hectare de teren arabil, ar însemna aproape 300.000 de hectare necultivate. Nu cred că îşi permite nimeni la nivel european, la nivel global, să lase o astfel de suprafaţă neproductivă, mai ales a unei ţări cum este România, cu un sol atât de fertil”, a afirmat Chesnoiu, după şedinţa de Guvern de miercuri.

Adrian Chesnoiu a precizat că discuţiile pe acest subiect nu s-au încheiat, iar la Consiliul de miniştri din 21 martie acestea vor continua.

sursa foto: Pexels