Marina Tauber figurează pe lista celor peste 500 de persoane sancţionate vineri de Statele Unite / Reacţia furibundă a deputatei din Republica Moldova şi a lui Ilan Şor / Ce cuprinde noul pachet de sancţiuni americane

Deputata din Republica Moldova Marina Tauber, o apropiată a oligarhului fugar Ilan Şor, a fost inclusă vineri pe lista de sancţiuni a Statelor Unite ale Americii, din cauza încercărilor sale de a submina procesele electorale în interesul Kremlinului. Decizia a provocat o reacţie furioasă din partea deputatei la adresa ambasadorului SUA la Chişinău, transmite News.ro.

Statele Unite au impus vineri sancţiuni extinse împotriva Rusiei, vizând peste 500 de persoane şi entităţi, pentru a marca doi ani de la invazia Moscovei în Ucraina, dar şi ca represalii pentru moartea liderului opoziţiei ruse Aleksei Navalnîi.

Ambasadorul SUA la Chişinău, Kent Logsdon, a explicat că Marina Tauber a fost sancţionată pentru facilitarea încercărilor lui Ilan Şor de a submina procesele electorale din Moldova în interesul Kremlinului, prin cumpărarea ilegală de voturi. Diplomatul american a adăugat că moldovenii „merită un viitor lipsit de influenţa malignă a Kremlinului” şi a promis că SUA vor continua să sprijine poporul şi guvernul Republicii Moldova în construirea unui viitor mai democratic, relatează NewsMaker.

Sancţiunile SUA împotriva Marinei Tauber includ interdicţia de intrare în SUA, îngheţarea activelor, precum şi interzicerea tranzacţiilor în Statele Unite şi cu cetăţenii americani. În plus, îi interzic vânzarea de bunuri, prestarea de servicii şi transferul de bani către persoanele care se află pe listele de sancţiuni.

Preşedinta Maia Sandu şi prim-ministrul Dorin Recean au salutat decizia SUA privind sancţionarea Marinei Tauber. „Împreună suntem puternici în faţa ameninţărilor la adresa valorilor noastre democratice”. „Sprijinul partenerilor noştri merge mână în mână cu eforturile noastre continue de a lupta împotriva fraudelor şi de a proteja democraţia noastră” – sunt mesajele transmise de cei doi oficiali de la Chişinău.

Reacție furibundă a Marinei Tauber

Marina Tauber a calificat decizia autorităţilor de la Washington drept o „ingerinţă” în treburile interne ale ţării. Într-o reacţie pe pagina sa de Facebook, ea s-a arătat indignată că a fost inclusă pe lista sancţiunilor SUA. În mod special, Marina Tauber a fost deranjată de comentariul ambasadorului SUA la Chişinău, Kent Logsdon, care a spus că moldovenii „merită un viitor lipsit de influenţa malignă a Kremlinului”.

„Domnule Logsdon, dar Dumneavoastră cine sunteţi? A venit domnul, a pus picioarele pe masă şi ne scuipă pe toţi direct în faţă. Roaba Maia şi lacheul Dorin sunt fericiţi să-l servească. Ambasadorul SUA a decis să anunţe despre aplicarea sancţiunilor împotriva mea, în contextul luptei împotriva „influenţei păguboase a Kremlinului” asupra Moldovei. Posibil, am ratat momentul, de când ambasadorul SUA decide ce este sau nu este dăunător pentru ţara noastră. Vă reamintesc, Moldova este un stat neutru! Numai cetăţenii moldoveni vor decide cum şi ce trebuie să facem. Decizia de astăzi – o ingerinţă directă a SUA în afacerile interne ale Moldovei”, a scris deputata.

Mai mult, Tauber a îndemnat politicienii din opoziţie să-l considere pe ambasadorul Logsdon drept persoană „indizerabilă” pe teritoriul Republicii Moldova. „Fac apel la întreaga opoziţie moldovenească să-l recunoască pe ambasadorul SUA persona non grata în ţara noastră. Orice întâlniri, la orice nivel, cu acest om favorizează actuala guvernare. Este timpul să demonstrăm că nu suntem robi”, a declarat ea.

Cum a reacționat Ilan Șor

Şi Ilan Şor a venit cu o reacţie după ce membra echipei sale a fost sancţionată de SUA. Oligarhul fugar, condamnat în dosarul „Frauda bancară” a scris pe platforma X: „Actuala administraţie americană a devenit un ghimpe în fund pentru democraţia globală”.

The current U.S administration has become a thorn in the ass for global democracy https://t.co/NOOKsf0pyb
— Ilan Shor (@ilanshormoldova) February 23, 2024

Preşedintele Joe Biden a declarat că măsurile anunţate vineri au ca scop să se asigure că liderul rus Vladimir Putin „plăteşte un preţ şi mai mare pentru agresiunea sa în străinătate şi pentru represiunea de acasă”.

Ce cuprind sancțiunile SUA și ce spune Rusia

Sancţiunile au vizat sistemul de plăţi Mir al Rusiei, instituţiile financiare şi baza sa militară industrială, eludarea sancţiunilor, viitoarea producţie de energie şi alte domenii. De asemenea, ele au lovit funcţionari din închisori despre care SUA spun că au legătură cu moartea lui Navalny.

„Nu-şi dă seama Washingtonul că sancţiunile nu ne vor doborî?” a declarat ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, citat pe canalul de Telegram al ambasadei.

Economia Rusiei, axată pe exporturi, în valoare de 2,2 trilioane de dolari, s-a dovedit mai rezistentă la cei doi ani de sancţiuni fără precedent decât anticipau Moscova sau Occidentul. Rusia a invadat Ucraina vecină la 24 februarie 2022, iar războiul s-a soldat cu zeci de mii de morţi şi oraşe distruse.

Departamentul de Trezorerie al SUA a vizat vineri aproape 300 de persoane şi entităţi, în timp ce Departamentul de Stat a ţintit peste 250 de persoane şi entităţi, iar Departamentul Comerţului a adăugat peste 90 de companii pe lista entităţilor.

Statele Unite şi aliaţii lor au impus sancţiuni împotriva a mii de ţinte ruseşti în ultimii doi ani.

Statele Unite au impus, de asemenea, sancţiuni împotriva unor entităţi cu sediul în China, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan şi Liechtenstein, din cauza eludării sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei.

Vineri, Departamentul de Stat a vizat, de asemenea, trei oficiali ai Serviciului Federal al Penitenciarelor din Rusia, pe care i-a acuzat că au legătură cu moartea lui Aleksei Navalnîi, inclusiv directorul adjunct al acestuia, despre care a afirmat că ar fi instruit personalul închisorii să exercite un tratament mai dur asupra opozantului.

Acţiunea SUA a vizat, de asemenea, persoane implicate în ceea ce Departamentul de Stat spune că ar fi transferul forţat sau deportarea copiilor ucraineni.