Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, avertizează că securitatea UE este ameninţată de schimbarea politicii externe a SUA

Securitatea în Europa este pusă astăzi sub semnul întrebării de schimbarea politicii externe operată de preşedintele american Donald Trump în ceea ce priveşte poziţia sa faţă de Rusia, a declarat fostul premier italian şi ex-preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, care şi-a prezentat marţi în parlamentul italian raportul privind viitorul competitivităţii europene, informează agenția de știri EFE, citată de Agerpres.

„Schimbarea politicii externe a principalului nostru aliat faţă de Rusia s-a dovedit a fi o ameninţare concretă pentru Uniunea Europeană (UE). Orientările noii administraţii au redus drastic timpul disponibil: Europa este acum mai singură în forumurile internaţionale”, a avertizat economistul italian.

Draghi a adăugat că, „decenii la rând, UE le-a garantat cetăţenilor pacea, prosperitatea, solidaritatea şi, împreună cu aliatul său american, securitatea, suveranitatea şi independenţa. Acestea sunt valorile fondatoare ale societăţii noastre europene. Aceste valori sunt puse în discuţie astăzi”.

În prezentarea sa, fostul înalt oficial a susţinut necesitatea dezvoltării unor tehnologii capabile să garanteze o apărare comună a Europei şi a dat ca exemplu faptul că „între 2020 şi 2024, Statele Unite au furnizat 65% din sistemele de apărare importate de statele europene membre ale NATO”, iar în „aceeaşi perioadă, Italia a importat în jur de 30% din materialul său de apărare din Statele Unite”.

Pentru apărarea europeană „este necesar să se definească un lanţ de comandă la nivel superior care să coordoneze armate eterogene” şi care „să fie capabil să se distanţeze de priorităţile naţionale, funcţionând ca un sistem de apărare continental”.

Draghi a adăugat că „actualele achiziţii europene în materie de apărare – echivalentul a aproximativ 110 miliarde de euro în 2023 – ar trebui concentrate pe câteva platforme avansate, mai degrabă decât pe numeroase platforme naţionale”.

O fragmentare „dăunătoare” care înseamnă că ţările UE ajung să cumpere majoritatea platformelor lor militare din Statele Unite.

„Dacă UE ar fi capabilă să-şi coordoneze investiţiile, ar avea, fără îndoială, performanţe industriale mai mari, precum şi o relaţie mai echilibrată cu aliatul său atlantic şi pe plan economic”, a afirmat el.

Pe de altă parte, Draghi a atras atenţia că prosperitatea europeană, având la bază o ordine a relaţiilor internaţionale şi comerciale, „este acum perturbată de politicile protecţioniste ale principalului nostru partener”, o referire la anunţul lui Trump privind creşterea tarifelor şi alte politici comerciale „care vor avea un impact puternic asupra companiilor italiene şi europene”.

Draghi a avertizat totodată că actualele costuri mari ale energiei „pun companiile, în special pe cele europene şi italiene, într-un dezavantaj constant faţă de concurenţii lor străini” şi „pun în pericol supravieţuirea unor sectoare tradiţionale ale economiei, dar şi dezvoltarea de noi tehnologii de mare creştere”.

Prin urmare, Draghi a subliniat că „o politică serioasă de relansare a competitivităţii europene trebuie să aibă ca prim obiectiv reducerea facturilor pentru companii şi familii”.