Marius Vasiliu (USR): Reforma administrației stil Ciolacu este apă de ploaie / Măsurile de reformare a administrației publice au adus nu doar zero impact financiar, ci chiar creșteri de angajați și de cheltuieli bugetare

Fostul secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene Marius Vasiliu critică dur măsurile de reformă ale guvernului Ciolacu, despre care spune că nu aduc economie la buget, ba chiar vor conduce la creșteri serioase de cheltuieli la bugetul statului.

„Pe scurt, e despre marea reformă a aparatului bugetar după ședința de guvern de joia trecută.

Însă nu e ceva ce s-a întâmplat doar săptămâna trecută. Se întâmplă din septembrie 2023 încoace – măsurile lui Ciolacu de reformare a administrației publice care ar trebui să ducă la reducerea deficitului bugetar, dar la finalul lor au adus nu doar zero impact financiar, ci chiar creșteri de angajați și de cheltuieli bugetare.

A început cu eliminarea a 200 de posturi vacante care nu erau bugetate însă; a întors-o că vor fi eliminate câteva mii de posturi de conducere. În final au fost doar câteva sute de șefuleți de birou sau de serviciu.

A urmat apoi înghețarea angajarilor  la stat. Avem acum cu peste 51 de mii în plus.

În decembrie, prin OUG trenuleț, a înghețat și salariile. Efectul e o creștere a cheltuielilor cu salariile cu 4 miliarde de lei doar pe primele două luni ale acestui an.

Tot în decembrie a fost și angajamentul din Programul de guvernare al Coaliției cu regula de 2 secretari de stat la fiecare minister. La care s-a adăugat o excepție că pot fi și 3 la ministerele mai mari. Iar când au dat OUG 16 în martie, au mai pus un secretar de stat în plus la excepție. Excepție care după cum vedem din noile organigrame, a devenit de fapt regula.

Ultimul pe listă e anunțul din februarie cu reducerile de cheltuieli prin comasarea instituțiilor și agențiilor din subordinea guvernului care ar trebui sa conducă la reducerea a 1.800 de posturi. Dar vedem din comasarea a patru instituții că în realitate nu se reduce niciun post. Ci doar alte sute de posturi vacante care trebuiau desființate de la reforma trecută.

Și mai vedem că le-a fost jenă să treacă impactul financiar prin reducerea numărului de secretari de stat de la cele 4 ministere. Pentru că e o sumă de ordinul a 0,0000….

Pe cifre:

• 4 ministere și 2 instituții rezultate din comasarea a altora, două câte două;

• niciun angajat concediat;

• 9 posturi de secretar de stat desființate (cu posturile aferente cabinetelor), excepția cu maxim 4 secretari de stat rămase la fiecare minister devenind de fapt regulă; unul dintre ministere are după reorganizare chiar 5 secretari de stat, adică mai mult și de cât a decis Parlamentul ca excepție; regula trebuia să fie 2 secretari de stat/minister.

• 3 posturi de secretar general adjunct desființate – angajații însă revin în funcțiile din care fuseseră promovați;

• economiile rezultate sunt echivalentul a 11-a mie parte doar din cele 4 miliarde de lei, suma cu cât au crescut cheltuielile pentru salariile bugetarilor în primele două luni ale anului.

• la cale două agenții, se reduc doar posturi vacante; 371 de posturi de la protecția mediului, posturi care trebuia să se fi desființat deja de la reforma anterioară a lui Ciolacu de eliminare a 200 de mii de posturi vacante.

Analizând în timp declarațiile numeroase vs realitate pentru cazurile în care vorbește despre cifre, nu putem concluziona decât că fie minte fără să clipească, fie nu înțelege la nivel de concept de bază ce înseamnă operațiile elementare de adunare și scădere. Sau se adresează unui public care nu înțelege. Sau toate la un loc. Pentru că orice măsură anunțată de scădere a cheltuielilor sau a angajaților la stat se termină cu creșteri.

Să luăm de pildă cea mai recentă umflare în pene cu măsurile de reorganizare a ministerelor. L-ați văzut amenințându-și miniștrii la televizor cu Corpul de Control. Și nu despre faptul că să trimiți corpul de control pentru o chestiune de decizie politică reprezintă în sine o inepție juridică.

În afară de prostit electorat nepregătit, efectele sunt fix zero. Adică Ciolacu nu dă afară  miniștri pentru ratarea unor reforme importante din cauza cărora nu am luat anul trecut niciun euro din PNRR, nu dai afară miniștri pentru că și în acest an se întrunesc toate șansele să să întâmple același lucru (doar câteva dintre ele: recalcularea pensiilor, eliminarea pensiilor speciale sau cel puțin a sentimentului de nedreptate și de schismă socială, reforma salarizării, ratarea șansei de a avea inițial 26 de spitale noi, mai apoi 19, iar acum nici măcar câteva, numirile de profesioniști la companiile de stat și la agenția care trebuia să controleze acest domeniu și multe altele), dar chipurile îi dai afară pentru că n-au redus 2-3 posturi care oricum erau sinecuri de partid. Măcăne!

Marea asta nouă reformă a administrației publice centrale este o altă mare păcăleală cum a fost și cea cu eliminarea celor 200 de mii de posturi vacante, care nu generau nici un fel de cheltuieli, dar care ar fi trebuit să conducă potrivit declarațiilor la desființarea a mii de posturi de conducere. În realitate au fost doar câteva sute de posturi de șefuleți desființate – cele mai multe șefi de birou și șefi de serviciu – impactul financiar fiind nesemnificativ pentru a mai fi cuprins de guvern sau ministerul de finanțe în vreo comunicare oficială.

Toate aceste măsuri s-au finalizat cu și mai mulți angajați la stat, cu și mai multe cheltuieli la bugetul de stat, la fel cum s-a întâmplat și cu penultima, din decembrie anul trecut cea care prevedea înghețarea salariilor în sectorul bugetar – ordonanța trenuleț, vă amintiți de ea. Au înghețat atât de tare că au crescut cu 4 miliarde de lei, doar în primele două luni ale anului. Datele sunt din informațiile oficiale publicate de ministerul de finanțe în execuția bugetară la două luni.

Tot din datele comunicate de Ministerul Finanțelor în luna februarie erau  1.311.451 angajați la stat, din care 841.259 în administrația centrală. Cu 52.313 angajați mai mulți decât erau la momentul la care tot Ciolacu a înghețat și angajările la stat; 48.226 doar în administrația centrală)

Suntem obligați să reducem deficitul bugetar.

Ținta pentru acest an este de 7,04%. Așa s-a angajat tot Ciolacu în fața CE, după ce, ca prin minune, anul trecut în vară am mai primit o șansă.

Cel puțin așa trebuia să fie văzută această schimbare a regulilor de aplicare a măsurilor împotriva țărilor cu un deficit excesiv. Fără această șansă – modificarea regulilor, adoptarea unui nou regulament – Decizia CE din iunie anul trecut trebuia să conducă la suspendarea tuturor fondurilor europene pentru România – pentru că în 2023 deficitul bugetar trebuia să fi fost de 4,4%, iar cel din 2024 de 3%, acestea potrivit procedurii de deficit excesiv deschisă României de dinainte de pandemie, ca urmare a guvernărilor PSD din epoca lui Dragnea.

În ce măsură poate fi credibil așadar ce a promis Ciolacu pentru 2025, fără creșteri noi de taxe?

„(…) demarăm cea mai mare reducere a cheltuielilor de funcționare din istoria Guvernului României”

Principiile liberalilor puse pe masa negocierilor din decembrie, cu regula de 2 secretari de stat la fiecare minister, și doar ca excepție 3, la ministerele mai complexe s-au înmuiat. În programul de guvernare au ajuns la maxim 4 la ministerele mari, doar că regula de 2 secretari de stat, e de fapt excepția, nu invers.

Vedem asta din noile organigrame ale ministerelor aprobate în ședința de guvern de săptămâna trecută:

Ministerul Transporturilor – rămâne cu 4 secretari de stat, după ce se renunță la unul. Pe lângă secretarul general, rămân în continuare și 2 secretari generali adjuncți. Neatinse și restul posturilor din acest minister.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – rămâne cu 5 secretari de stat, 1 secretar general și 2 secretari generali adjuncți. Da, se renunță la un secretar de stat și la un subsecretar de stat, plus doi secretari generali adjuncți; dar programul de guvernare votat de Parlament zice maxim 4. Dar ce mai contează principiile și voința Parlamentului pentru Boloș, acest personaj insidios? Tot Boloș este cel care a dublat aproape numărul de angajați ai MIPE, număr care rămâne neschimbat la această reorganizare; și a făcut la MIPE cea mai stufoasă structură de conducere a unui minister – 13 demnitari și înalți funcționari publici.

Ministerul Justiției, tot pe excepție a mers – deși renunță la 2 secretari de stat, noua organigramă prevede 3. Odată cu ele se desființează și 3 posturi de la cabinete care erau însă vacante. Și atât; numărul de angajați rămâne neatins.

Ministerul Finanțelor se prevalează și el de ceea ce trebuia să fie excepție și rămâne cu 4 secretari de stat (avea 7!). De fapt 5, că mai are și un subsecretar de stat, adică tot pe acolo. La capitolul înalți funcționari publici, nicio modificare – 1 secretar general și 2 adjuncți. Nici aici nu se renunță la niciun alt funcționar.

Nici măcar Ministerul Educației nu reușește să încalce excepția care este de fapt regula: 4 secretari de stat sunt în noua organigramă după ce s-a renunțat la unul; s-a mai renunțat și la un secretar general adjunct. Rămân însă și  2 subsecretari de stat, de fapt o șmecherie, pentru că în realitate, față de secretarii de stat, nu există diferențe decât de denumire. Nici de la acest minister nu se desființează vreun post de funcționar.

Bine, în toate comunicările guvernului este anunțată scăderea cu 50% a numărului de secretari de stat. Ok, fie scad cu 50%. Care e impactul financiar? ZERO! Sau pe acolo. Scrie asta în notele de fundamentare. Impactul financiar este atât de mic încât și-au dat seama și ei de ridicolul situației și au preferat să lase rubricile necompletate.

Pun aici un exemplu, random. La toate e la fel.

Haideți să facem împreună un calcul, grosso-modo:

-secretarul de stat are o indemnizație lunară de 9700 de lei, subsecretarul de stat 9500 lei, iar un consilier pe cabinet 4-5 mii lei. Toate sunt sume nete. Nu punem la socoteală participările prin consiliile de administrație, pentru că le vor lua locul alții. Deci cat e economia pentru restul de 8 luni rămase până la finalul anului la ministerele astea reorganizate săptămâna trecută?

-8 secretari de stat x 9700 lei x 8 luni =  620.000 lei

-1 subsecretar de stat x 9500 lei x 8 luni = 76.000 lei

-3 secretari generali adjuncți x 13.000 lei x luni 8 = 312.000 lei.

Doar că în cazul lor, nu pleacă acasă ci se întorc pe funcțiile lor. Asta înseamnă că economiile la salarii în cazul lor sunt doar diferența de salariu. Adică cam 30% – 72.000 lei.

17 consilieri x 5000 lei  x 8 luni = 680.000 lei

Total, aprox.1,5 milioane de lei pentru tot anul. Adică în medie 362 de mii de lei per/minister, a unsprezecea mie parte din cele 4 miliarde de lei cheltuite în plus pe salariile bugetarilor doar în primele două luni ale anului.

Dar nu doar ministerele se reorganizează; în ședința de joia trecută au mai fost aprobate organigrame noi și pentru două instituții, dintre cele anunțate de Ciolacu pe 20 februarie, în același stil pompos:

”Aşa cum am promis public, demarăm cea mai mare reducere a cheltuielilor de funcţionare din istoria Guvernului României. Eliminăm 1800 de posturi de funcţionari publici şi contractuali din cele 32 de instituţii aflate în subordine şi coordonare”.

”În total, vorbim de o scădere masivă a posturilor, cu 13,5%. Cred că este un semnal concret aşteptat de opinia publică şi, în special de mediul de afaceri”.

Dar după ce am văzut la ministere credeți că la instituțiile publice sunt făcute acele scăderi masive de posturi promise?

Haideți să vedem: Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate (ANMAP) este o instituție nou înființată rezultată din comasarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului și a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate.

Conducerea ANMAP este asigurată de 7 demnitari și înalți funcționari publici: un preşedinte cu rang de secretar de stat, ajutat de trei vicepreşedinţi cu rang de subsecretar de stat, precum şi un secretar general şi un secretar general adjunct, înalți funcționari publici, numiţi prin decizie a prim-ministrului (a se citi deci 7 sinecuri) Fiecare cu mașină și șofer. Mega instituția asta ANMAP funcţionează cu un număr maxim de 2.001 de posturi, exclusiv demnitarii. Pentru a se ajunge la acest număr, au fost desființate 371 de posturi. Doar că toate erau, caragialesc, vacante! Aceste posturi vacante trebuia să fi dispărut deja de la cealaltă mare reformă a administrației.

Cealaltă instituție este Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea entităţii centrale de stocare din România rezultată din prin comasarea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale.

Marea reformă în cazul acestei noi instituții înseamnă trecerea din subordinea MAI în cea a SGG, schimbarea denumirilor unor servicii, desființarea unui birou și transformarea altuia în serviciu (adică promovare), promovarea tuturor șefilor de birou de la nivel teritorial ca șefi de serviciu, promovarea și a șefului de birou de la juridic în șef serviciu și înființarea a încă unui serviciu.

În urma acestei comasări NU se desființează niciun post. Iar toate aceste promovări înseamnă evident și creșteri salariale. După această reducere masivă de posturi, din cele 1800 promise de Ciolacu, mai rămân deja doar vreo 1400. Cel mai probabil, tot vacante.

Am mai spus-o:  în cazul lui Ciolacu, în cazul PSD, dar și al partenerilor lui de guvernare de la PNL, adevărul e ușor de aflat – tot ce declară ei, se întâmplă invers.

NU domnule Ciolacu, NU “acesta este semnalul concret aşteptat de opinia publică şi, în special de mediul de afaceri”.

Iar, minciuna este tot minciună, nu contează de câte ori e repetată. Și aceasta a devenit regula pentru această coaliție PSD-PNL. Oameni care nu înțeleg nimic din modul în care funcționează economia, care nu au nici cea mai mică preocupare pentru binele celor mulți.

În ce măsură poate fi credibil așadar ce ni s-a promis pentru 2025?

La cum a început acest an, cu un deficit record în ultimii 18 ani, de 1,58% nicio șansă fără creșteri de taxe. Probabil că nici TVA de, nu de 21%, ci de 24% nu va fi de ajuns. Mai stăm un pic, până după alegeri.

Și asta fără efectele marii crize economice mondiale care se prefigurează. Și care ne duce înapoi la PNRR. Cu regret.

Pentru că vorbim despre un program de reforme cu ajutorul cărora statul să se întărească pentru a face față unor viitoare crize. Și pentru care primeam bani ca un fel de premiere, ca să facem și investiții. Și de care și-au bătut joc”, scrie Marius Vasiliu pe comunitatea liberala.ro.