Marșul împotriva antisemitismului din Franța, menit să atragă atenția asupra unei probleme tot mai grave, generează o discordie majoră în sânul clasei politice

La Paris și în peste 70 de localități din Franța au loc duminică marșuri împotriva antisemitismului, care a cunoscut o netă recrudescență după atentatul terorist Hamas din 7 octombrie și declanșarea ulterioară a războiului cu Israel.

“În cursul zilei de astăzi, voi mărșălui pentru valorile Republicii și împotriva antisemitismului, deoarece această luptă este vitală pentru coeziunea noastră națională. În acest moment grav, nu este loc de teatru de proastă calitate. Absența Franței Nesupuse vorbește de la sine. Prezența Reunirii Naționale nu înșală pe nimeni” a scris pe X, fost Twitter, prim ministra Franței, Elisabeth Borne, fiica unui supraviețuitor evreu al lagărului nazist de exterminare de la Auschwitz.

Partidul Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală) a refuzat să participe la marșul inițiat de președinții celor două camera ale parlamentului, Gerard Larcher (Senat) și Yael Braun-Pivet, și va organiza propria manifestație unde va face un apel la încetarea focului în războiul dintre Hamas și Israel, scoțând în evidență pozițiile pro-palestiniene ale celui mai puternic partid al stângii, al cărui lider spiritual este fostul său candidat la președinție, Jean-Luc Melenchon.

Prezența partidului Reunirea Națională (RN, dreapta populistă) condus de facto de Marine Le Pen și prezidat de Jordan Bardella a stârnit proteste la stânga, dar și în sânul partidului pro-prezidențial Renaștere. Politicienii care critică participarea RN la marș atrag atenția asupra trecutului antisemit al acestui partid sub conducerea lui Jean-Marie Le Pen, tatăl actualei lidere, de care partidul nu s-ar fi debarasat, potrivit politicienilor de stânga și centriști.

Cert este însă că Marine Le Pen, plasată în frunte în toate sondajele pentru alegerile prezidențiale din 2027, și-a moderat mult tonul și pozițiile politice, iar poziția sa pro-Israel i-a adus un anumit sprijin chiar în sânul comunității evreiești din Franța. Însuși renumitul vânător de naziști, Serge Klarsfeld (născut la București în 1935), un adversar tenace al lui Jean-Marie Le Pen, a salutat participarea RN la marșul de duminică.

„Pentru mine, ADN-ul extremei drepte este antisemitismul. Așa că atunci când văd că un mare partid care a crescut din extrema dreaptă renunță la antisemitism, la negaționism și mărșăluiește spre valorile republicane, mă bucur”, a declarat Klarsfeld, citat de cotidianul Le Parisien.

Mai mult, la marș va participa și partidul de extrema dreaptă Recucerire, condus de Eric Zemmour, de origine evreu berber, care în trecut a făcut apologia regimului fascist de la Vichy, condus de Philippe Petain, care a persecutat evreii colaborând cu ocupanții naziști în deportarea și nimicirea lor.

Realitatea este că mulți membrii ai comunității evreiești din Franța, cea mai mare din Europa (circa 500.000 de persoane) și a treia din lume după Israel și Statele Unite, s-au deplasat politic spre dreapta, confruntați cu pozițiile pro-palestiniene și pro-musulmane din sânul stângii dominate de LFI, dar și în urma atentatelor islamiste și antisemite din ultimii 20 de ani.

În fapt, în pofida aparențelor Franța se înclină tot mai mult spre dreapta. Stânga este complet divizată, iar guvernarea președintelui Emmanuel Macron a alunecat progresiv spre dreapta, mai ales după realegerea sa pentru un al doilea mandat în 2022. Principalele figuri ale guvernării sale (în care prim ministra Borne, venită dinspre stânga, face mai degrabă figurație) sunt de dreapta: ministrul de interne Gerald Darmanin, ministrul finanțelor Bruno Le Maire, ministra de externe Catherine Colonna, iar candidatul centrist cel mai bine plasat în sondaje pentru a-i succeda lui Macron în 2027 (când acesta nu mai are drept să candideze), este Edouard Philippe, fostul său prim ministru din perioada 2017 – 2020, un alt om de dreapta.

Cât despre președintele Macron, el a publicat sâmbătă în cotidianul Le Parisien o scrisoare deschisă către francezi în care abordează chestiunea antisemitismului, condamnând „recrudescența insuportabilă a antisemitismului dezlănțuit”, în condițiile în care peste 1.100 de acte antisemite au fost înregistrate în Franța de la 7 octombrie. Aceasta corespunde unui număr „de trei ori mai mare de acte de ură împotriva compatrioților noștri evrei în decurs de câteva săptămâni decât în tot anul trecut”, potrivit scrisorii președintelui Macron.

„Fie că este religios, social, identitar sau rasial, antisemitismul este întotdeauna așa cum l-a descris Émile Zola: odios”, a adăugat el. „Antisemitismul a fost întotdeauna preludiul altor ură și rasism. O Franță în care concetățenii noștri evrei se tem nu este Franța. O Franță în care francezilor le este frică din cauza religiei sau a originii lor nu este Franța”, a insistat președintele Macron, făcând apel la „nicio toleranță față de intolerabil” și afirmând că locul antisemitismului este „în tribunale și în spatele gratiilor”.

„Lupta împotriva antisemitismului nu trebuie niciodată să ne divizeze sau să ducă la învrăjbirea unora dintre compatrioții noștri împotriva altora. În istoria noastră, antisemitismul a fost întotdeauna preludiul altor ură și rasism”, mai spune președintele Macron în scrisoarea sa.

„Vrem dreptate, pace și securitate pentru poporul israelian, pentru poporul palestinian și pentru statele din regiune. Nu există un ‘da, dar’: scoaterea din acțiune a Hamas este o necesitate”, a declarat președintele Macron, iar „această apărare trebuie să fie însoțită de reluarea dialogului politic și de protecția civililor și a ostaticilor din Gaza, care nu trebuie să plătească cu viața lor pentru nebunia sângeroasă a teroriștilor”, a adăugat el.

Președintele Macron a anunțat că nu va participa la marș, ceea ce i-a atras o admonestare din partea lui Eric Ciotti, liderul partidului Republicanii (LR, centru dreapta) de a cărui susținere (fie și prin abținere) are nevoie partidul pro-prezidențial pentru adoptarea unor proiecte de lege în Adunarea Națională, unde nu dispune de majoritatea absolută.

„Îi cerem lui Emmanuel Macron să clarifice motivele care l-au determinat să facă această alegere. În fața celor 1.159 de acte antisemite înregistrate în țara noastră de la crimele abominabile comise de Hamas la 7 octombrie, echilibristica precară a „în același timp” nu mai este cu siguranță practicabilă”, a adăugat Ciotti.