Mărturia româncei expulzate din Serbia, după ce fusese reținută fără explicații

Ștefania Neagoe, o tânără româncă, a fost expulzată din Serbia fără nicio explicație oficială. Într-un interviu acordat reporterilor Znews, a povestit cum, alături de mai mulți colegi din Europa de Est, a fost reținută în mijlocul nopții de ofițeri în civil, fără a i se comunica motivul reținerii, potrivit znews.ro.

Fără nicio justificare, polițiștii au dus-o cu o mașină neinscripționată spre o destinație necunoscută, sub pretextul unui interogatoriu.

De asemenea, Ștefania a negat orice implicare în proteste din Serbia și a clarificat motivul prezenței sale în țară.

Întreaga experiență a fost marcată de confuzie, frică și o lipsă totală de transparență din partea autorităților sârbe, care, nici până în prezent, nu au oferit vreun răspuns clar cu privire la motivele reținerii și expulzării sale.

Ce făceați înainte să intervină poliția?

„După ce am terminat cursurile, am ieșit în oraș și ne-am întors la hotel puțin după miezul nopții. La recepție ne așteptau niște domni în civil care s-au prezentat că ar fi de la poliție. Ne-au legitimat și ne-au dus la secția de poliție.

Am fost la o bere, pur și simplu. Nu am fost cu tot grupul, fiecare a ieșit în oraș. Când ne-am întors la hotel pentru a merge în camerele noastre, ne-a întâmpinat poliția. Două colege din Croația au fost ridicate de pe stradă.

Persoanele vizate au fost doar din grupul meu. De exemplu, zilele acelea a avut loc un meci cu Olanda și erau mulți olandezi cazați la hotel, dar ei nu au fost vizați. Nici din grupul nostru nu au fost vizați toți. La curs am fost vreo 200 de participanți, dar doar 17 erau vizați, iar 13 au fost duși la secție”.

Ce s-a întâmplat la hotel?

„Eu aveam cartea de identitate în cameră, domnul respectiv a urcat cu mine până sus și mi-a zis să-mi iau cartea de identitate și geaca. Jos am așteptat câteva minute. Am fost împărțiti în grupuri de 2-3 persoane. Ni s-a spus să urcăm într-o mașină care nu era inscripționată. Era o mașină oarecare, mică. Am protestat, am zis că nu urcăm într-o mașină pentru că nu știm unde vom ajunge și din nou, nu era a poliției.

La poliție, ne-a arătat, niște badge-uri, dar m-am gândit că în ziua de azi orice poate să facă un fals. Eu acolo am fost împreună cu un cetățean austriac și o femeie din Macedonia de Nord. Noi trei am stat într-o cameră. Pe hol, i-am văzut pe colegii noștri venind și plecând, dar noi am rămas în cameră.

Ni s-a spus că vom primi întrebări și în jumătate de oră ne putem întoarce la hotel. Nu s-a întâmplat deloc așa. Pur și simplu am stat acolo până la 4 dimineața. La final am primit un document redactat în limba sârbă și am fost pusă să semnez. Am refuzat pentru că nu înțelegeam ce scrie. Polițistul a notat pe copia lui că am refuzat și mi-a înmânat-o, astfel încât să pot trece granița.

Din ce înțeleg de la colegii mei vorbitori de limba sârbă, pe document scrie că trebuie să părăsesc Serbia în 24 de ore și că nu am voie să mă întorc în următoarele 12 luni, fără să scrie motivul”.

Care crezi că ar fi motivul reținerii tale?

„Nu aș știi să zic, tocmai asta vreau să aflu. Din momentul în care ne-au legitimat până am plecat de la secție am întrebat de ce suntem aici. Nu ne-au oferit niciun motiv. Nici în mod informal, să ne zică că sunt proteste și ce căutăm noi aici. Nu ne-au oferit, pur și simplu, nicio explicație”.

Ați mers la proteste?

„Nu. Știam din media că erau proteste. Eu nu le-am văzut, nici măcar nu am discutat cu colegii despre asta. Noi avem subiectele noastre. Ne-am dus acolo să învățăm unii de la alții, ne-am dus să fim mai sustenabili și de folos când ne întoarcem la organizațiile din țara noastră. Nu protestele erau obiectivul nostru”.

Ce ți-a spus Ambasada României din Serbia?

„Ambasada am contactat-o de când mi s-a spus să urc în mașină. Am reușit să dau de cineva când eram în secție. Mi s-a spus că e un control de rutină, că nu se poate interveni și ar fi bine să-mi iau un avocat. Ăsta este singurul răspuns pe care l-am primit în seara aceea.

Am sunat la mai multe numere, iar de dimineață m-a contact altcineva de la ambasadă care părea într-adevăr mai îngrijorat de ceea ce s-a întâmplat și a rămas în legătură cu mine până am ajuns în țară.

Nu avea cu ce să mă ajute, aveam călătoria planificată deja. Mi s-a oferit o listă de avocați vorbitori de limbă sârbă. Din ce am înțeles, mecanisme nu există. Singurul lucru pe care l-au făcut este că au cerut, pe cale diplomatică, explicații privind motivația reținerii mele și a tratamentului primit”.

A trecut aproape o săptămâna. Ce ai reușit să rezolvi până acum?

„Ne dorim să facem o contestație colectivă și încercăm să găsim varianta cea mai potrivită pentru toată lumea. Vrem să găsim un avocat care să ne reprezinte pe toți, pentru a fi mai eficienți. În schimb, nu cred că voi depune o contestație individuală pentru că nu am resurse financiare și timp pentru asta. Deocamdată suntem în discuții”.

Ai speranța că se poate schimba ceva?

„Da, pentru că știu că nu am făcut nimic. Aș vrea să mi se prezinte motivele, suspiciunile sau orice dovadă dacă am făcut ceva. Atât timp cât știu că nu am făcut nimic, speranța mea este că decizia se va schimba. Dacă nu, știu măcar că am încercat și m-am apărat. Acesta a fost unul dintre motive pentru care nu am putut să mă apăr la secția de poliție, pentru că nu mi s-a dat un motiv și nu puteam să mă apăr.

Majoritatea oamenilor au fost alături de mine, au înțeles gravitatea situației, și că nu e normal să se întâmpla așa ceva. De când cu aparițiile mele în presă, comentariile nu sunt chiar prietenoase, este foarte mult hate-speech. Oamenii nu ascultă toată declarația și fac tot felul de supoziții și rămân cu niște opinii neinformate, dar cu informația în față.

Sunt tot felul de teorii ale conspirației, spionaj, că guvernul sârb a procedat corect, niște comentarii nefondate”.

Ai un mesaj pentru autoritățile române, sârbe și pentru cetățenii români?

„Pentru autoritățile sârbe, să-și facă datoria cu mai multă responsabilitate față de cetățenii străini și față de proprii cetățeni și să nu aplice sancțiuni pe nedrept. Autorităților române le mulțumesc pentru demersul făcut până acum și sper să primim o clarificare. Pentru cetățeni români, doar mai mult discernământ, mai multă gândire critică și atenție la ce se întâmplă în jur”.

Ștefania Neagoe, angajată a organizației „Ateliere fără frontiere” a mers în Serbia pentru a participa la un curs despre sustenabilitatea financiară a organizațiilor non-guvernamentale. Acesta a fost organizat de NGO Academy (un program al Vienna University of Economics and Business și Fundația Erste). Cursul a durat două zile, pe 21 și 22 ianuarie.

Despre protestele din Serbia

Protestele din Serbia au început în noiembrie 2024, după prăbușirea acoperișului unei stații de tren în Novi Sad, incident soldat cu 15 morți. Acestea au fost declanșate de studenți și profesori. S-au extins rapid la nivel național. Până la 24 ianuarie 2025, zeci de mii de persoane au participat la demonstrații și greve generale. Oamenii cer transparență și responsabilitate din partea guvernului.

Premierul Milos Vucecic a demisionat, marți, 28 ianuarie 2025, pe fondul intensificării protestelor antiguvernamentale, relatează Reuters. Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a menţionat posibilitatea de a se organiza alegeri anticipate în aprilie 2025.