Mass-media, îndemnată să relateze cu responsabilitate sinuciderile, pentru a evita efectul de contagiune / Asociația Română de Terapie Cognitivă și Comportamentală: ”Riscul este mai mare atunci când sinuciderile sunt prezentate într-o lumină pozitivă”

Asociația Română de Terapie Cognitivă și Comportamentală (ARTCC) a emis o scrisoare deschisă către organizațiile de presă prin care îndeamnă la o raportare mai responsabilă a cazurilor de suicid. Membrii ARTCC sunt îngrijorați de faptul că știrile de actualitate pot avea un efect de contagiune asupra persoanelor vulnerabile din societate, încurajând gânduri sau acțiuni suicidare.

Organizația Mondială a Sănătății descrie „efectul Werther”, numit după personajul tragic Werther al lui Goethe, în care sinuciderile foarte mediatizate pot duce la o creștere a sinuciderilor imitate. Studiile arată că riscul este mai mare atunci când sinuciderile sunt prezentate într-o lumină pozitivă sau sunt atribuite unor probleme obișnuite de viață. Sinuciderile persoanelor celebre au, de asemenea, un impact mai puternic.

ARTCC recomandă mass-media:

•  Să includă în articole și emisiuni informații despre unde se poate cere ajutor;
• Să se concentreze pe realizările și impactul în viață al persoanei, în cazul celebrităților;
•  Să evite speculațiile, până la confirmarea cauzei decesului;
• Să respecte intimitatea familiei și a prietenilor, cu excepția cazului în care aceștia doresc să vorbească;
• Să limiteze acoperirea excesivă și să evite titlurile senzaționale;
• Evitați legăturile de cauzalitate între sinucidere și dificultățile vieții sau normalizarea sinuciderii;
• Folosiți formulări precum „moarte prin sinucidere”, nu „s-a sinucis”;
• Evitați detaliile grafice și fotografiile cu persoana decedată.

ARTCC face apel la mass-media să pună interesul public mai presus de senzaționalism în relatarea sinuciderilor. De asemenea, ei solicită Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) să includă aceste recomandări în reglementările pentru radiodifuzori.

Experții sunt de acord că o relatare responsabilă, care evită să identifice sau să ofere prea multe detalii despre persoanele decedate, poate reduce riscul de contagiune. Însă, în prezent, membrii ARTCC consideră că o mare parte din reportajele de știri nu respectă aceste standarde, ceea ce ar putea încuraja cititorii sau telespectatorii vulnerabili să ia în considerare sinuciderea ca soluție pentru propriile probleme. În schimb, o relatare în timp util, care să echilibreze transparența cu prudența, ar putea contribui la creșterea gradului de conștientizare a resurselor de prevenire a suicidului.

Scrisoarea deschisă transmisă de Asociația Română de Terapie Comportamentală și Cognitivă:

În atenția organizațiilor de media scrise, online, audio-video, a Consiliului Național al Audiovizualului

Asociația Română de Terapie Comportamentală și Cognitivă (ARTCC), prin membrii săi, își manifestă îngrijorarea față de modul în care sunt reflectate în mass-media cazurile de sinucidere. De asemenea, atragem atenția asupra efectului de contagiune pe care acest tip de mediatizare îl poate avea asupra persoanelor vulnerabile din societate.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 800.000 de persoane mor anual prin sinucidere, iar alte șase persoane, în medie, sunt direct afectate de fiecare deces prin suicid. Efectul Werther, adus în atenție de către sociologul David Phillips în 1974, descrie fenomenul de contagiune prin care, după mediatizarea poveștilor unor persoane care mor prin suicid, alte persoane consideră să își pună capăt vieții sau chiar o duc la îndeplinire (Phillips, 1974).

O trecere în revistă a literaturii de specialitate (Domaradzki, 2021) arată că reflectarea sinuciderilor în mass-media reprezintă un risc de contagiune în populația generală. Când sinuciderea este prezentată în termeni pozitivi, ca o soluție la problemele cu care persoana se confruntă, acest risc crește. Un impact semnificativ îl reprezintă publicarea unor știri despre decesul provocat de sinucidere al persoanelor ușor identificabile, cum sunt celebritățile sau cei care au un statut sau prestanță socială marcantă. Pe de altă parte, stilul în care acest fenomen este mediatizat poate fi îmbunătățit și media pot avea un rol de informare și prevenție, acest lucru prevenind riscul de contagiune.

Dintre recomandările OMS pentru mass-media care fac referire la decesul prin suicid, aducem în atenție, succint, următoarele aspecte:

Includerea, la finalul materialelor scrise sau difuzate, a unor informații despre accesul la ajutor specializat a celor care prezintă ideație sau impulsuri suicidare. Acestea trebuie să conțină câteva opțiuni care să fie tot timpul disponibile (de exemplu, pentru contextul românesc, menționarea Alianței Române de Prevenție a Suicidului, a contactelor de proximitate pentru camera de gardă a unui spital de psihiatrie sau a numărului unic de urgență – 112).

Accentul în relatări sau în materialele scrise pe contribuția pe care a avut-o de-a lungul vieții persoana decedată, în special în cazul în care este o persoană publică sau o celebritate, precum și prezentarea impactului negativ a dispariției acesteia.

Abținerea jurnaliștilor de la speculații asupra posibilității unui suicid în absența confirmării cauzei morții de către o sursă oficială.

Respectarea intimității prietenilor apropiați și a familiilor persoanei decedate. Decizia de a intervieva persoanele apropiate – prieteni și familii – trebuie să ia în calcul gradul de afectare psihologică a acestora, precum și faptul că au ele însele prezintă un potențial risc de autovătămare.

Evitarea excesului de mediatizare – fără repetări și actualizări ale materialelor originale. Articolele despre persoane care își iau viața trebuie să fie publicate în interiorul ziarului, în josul paginii, pentru publicațiile scrise, iar pentru audiovizual, materialul să nu deschidă calupul de știri.

Evitarea asocierii cauzale între suicid și dificultățile de viață cu care s-a confruntat persoana înainte de comiterea actului. precum și evitarea utilizării unor formulări care să normalizeze actul suicidar, prezentându-l ca o soluție la diverse probleme de viață.

Evitarea senzaționalismului titlurilor. De asemenea, optarea pentru utilizarea sintagmei „deces prin suicid”, și nu a formulărilor de tip „s-a sinucis” sau „și-a făcut felul”. De asemenea, nu sunt recomandate publicarea detaliilor despre locul unde a avut loc decesul sau utilizarea de materiale vizuale despre persoana decedată (chiar dacă sunt publice, de exemplu de pe rețelele de socializare).

A nu publica identitatea și caracteristicile persoanei care a decedat prin suicid, a nu menționa mai multe decese prin suicid în anumite locații specifice, precum și a celor care sunt apropiate, sunt factori care pot reduce efectul de contagiune (Maloney, et al., 2014).

ARTCC solicită organizațiilor de presă scrise și audio-vizuale să mediatizeze aceste cazuri în mod responsabil, luând în calcul interesul public, care trebuie să primeze în fața senzaționalismului. De asemenea, solicităm CNA să includă aceste recomandări în actele normative care reglementează activitatea radio-difuzorilor.