Măsuri pentru creșterea capacității de supraveghere aeriană, detecție și intervenție în zona de graniță din apropierea atacurilor rusești, prezentate de Ministerul Apărării Naționale în ședința CSAT

Ministerul Apărării Naționale a prezentat „un set de măsuri concrete pentru creșterea capacității de supraveghere aeriană, detecție și intervenție, în funcție de situație, în regiunile din proximitatea obiectivelor ucrainene vizate de atacurile ruse”, se arată în comunicatul emis la finalul ședinței CSAT de joi.

În ultima lună, situația de securitate în regiune s-a deteriorat semnificativ, ca urmare a sporirii acțiunilor ostile ale Rusiei la adresa securității și libertății de navigație în Marea Neagră. Intensificarea atacurilor rusești cu drone asupra porturilor maritime și fluviale ale Ucrainei în zona Mării Negre a adus războiul și mai aproape de frontierele României. Incidentele cu fragmente de drone căzute pe teritoriul țării noastre și implicit al NATO au crescut riscul de escaladare, precizează sursa citată.

„Printr-o comunicare directă permanentă la nivel politic și militar, România își informează constant și detaliat toți Aliații și partenerii, inclusiv cei strategici, privind evoluțiile și potențialul impact al acestora.

Țara noastră a primit din partea tuturor Aliaților și partenerilor sprijin politic și practic semnificativ, care a inclus și componenta de poliție aeriană și supravegherea spațiului aerian de deasupra Mării Negre.

În cadrul ședinței, Ministerul Apărării Naționale a prezentat un set de măsuri concrete pentru creșterea capacității de supraveghere aeriană, detecție și intervenție, în funcție de situație, în regiunile din proximitatea obiectivelor ucrainene vizate de atacurile ruse”, se arată în comunicat.

Un alt punct pe ordinea de zi a ședinței Consiliului l-a constituit analiza Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2024–2033.

„Schimbarea majoră a situației regionale de securitate generate de postura agresivă a Federației Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea și reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea și dezvoltarea capabilităților militare necesare contracarării noilor amenințări inclusiv prin creșterea, în cadrul acestora, a achiziției cantităților de muniții necesare pentru luptă și pentru constituirea graduală a stocurilor”, se arată în comunicatul CSAT.

În contextul menținerii alocațiilor bugetare pentru Apărare la 2,5% din PIB, Armata României își va concentra eforturile strategice pentru consolidarea capacității de apărare la nivel național și în cadru Aliat, în vederea descurajării și a combaterii în mod eficient a tuturor tipurilor de amenințări clasice, asimetrice, de tip hibrid sau de altă natură.

Potrivit sursei citate, acest lucru se va realiza prin dotarea structurii de forțe cu tehnică și echipamente militare performante, compatibile și interoperabile cu cele existente în armatele celorlalte state membre NATO și UE, care să asigure atât îndeplinirea misiunilor de descurajare și apărare, cât și viabilitatea acestora pe termen lung prin nivelul de eficiență și dezvoltare tehnologică.

„Totodată, pentru protejarea intereselor esențiale de securitate și asigurarea securității aprovizionării, Consiliul Suprem de Apărare a Țării este direct interesat ca pe teritoriul național să existe capacități industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forțe pe timp de pace și menținerea în stare operațională a echipamentelor achiziționate, cât și fabricarea/dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităților militare în situații de criză sau război”, se arată în comunicat.

Drept urmare, membrii Consiliului au aprobat Planul de înzestrare a Armatei României 2024-2033.

Situația de securitate deosebit de gravă din Israel și implicațiile sale profunde în plan global a fost abordată, de asemenea, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. România a condamnat încă din prima zi atacurile teroriste ale Hamas, care au produs numeroase pierderi de vieți omenești și răniți în rândul civililor.

În ceea ce îi privește pe cetățenii români afectați de evoluțiile din regiune, România va continua eforturile active pentru a acorda în continuare sprijin celor care au nevoie, fiind deja instituită o celulă de criză, care lucrează în regim de permanență, pentru acordarea de sprijin cetățenilor români în vederea repatrierii acestora, precum și pentru acordarea de asistență consulară. Până la acest moment, aproximativ 2.035 de români au fost repatriați și demersurile continuă și pentru alți cetățeni români care au solicitat acest lucru, se mai arată în comunicat.