Măsurile fiscale adoptate de guvern: Ce s-a propus și ce a rămas – analiză PwC România

Daniel Anghel, partener coordonator servicii fiscale și juridice PwC România, a analizat impactul măsurilor economice luate de guvern pentru susținerea economiei.

Analiza integrală:

Măsurile fiscale privind declararea și plata taxelor în perioada stării de urgență au fost publicate în această dimineață în Monitorul Oficial, fiind așteptate cu nerăbdare de companii, mai ales în condițiile în care termenul de depunere a declarației de impozit pe profit de 25 martie se apropie vertiginos. Fiind o perioadă foarte dificilă care a evoluat mult mai rapid decât se anticipa, sperăm că actualul pachet de măsuri reprezintă o primă reacție care va fi urmată de alte decizii în funcție de modul în care va avansa această criză. Din păcate, trebuie să admitem că politica fiscală prociclică aplicată în ultimii ani de creștere economică a restrâns spațiul fiscal și a limitat foarte mult mijloacele de intervenție ale guvernului. În ultimii ani multe voci avizate au dat avertismente privind faptul că guvernul va avea posibilități reduse de acțiune dacă va apărea o criză.

Cu toate că aceste măsuri nu corespund în întregime așteptărilor mediului de afaceri care a înaintat un amplu set de propuneri și mulți se simt dezamăgiți de varianta adoptată prin ordonanța de urgență, este posibil ca în viitor, – din moment ce Comisia Europeană a suspendat Pactul de stabilitate prin care este impus plafonul de deficit bugetar de 3% din PIB -, să poată fi gândite alte măsuri care să acopere nevoile companiilor.

Măsurile imediate așteptate de mediul de afaceri erau cele care să dea, în principal, soluții pentru continuitatea fluxului de numerar, iar amânarea unor plăți de taxe, precum și rambursarea de TVA cu control ulterior sau compensarea unor debite au fost considerate ca cele mai potrivite măsuri de sprijin în acest sens. Vom analiza în continuare măsurile în domeniul fiscal pe care guvernul le-a preluat din propunerile mediului de afaceri, dar și pe unele dintre cele care nu au fost încă luate în considerare, dar ar putea fi benefice și merită reanalizate pe măsură ce contextul se schimbă.

Facilități fiscale în contextul COVID-19

Astfel, deși a fost declarată public intenția de a amâna cu o lună depunerea declarațiilor de impozit pe profit, ordonanța de urgență nu prevede acest lucru, iar într-un comunicat emis astăzi, Ministerul Finanțelor ”asigură contribuabilii că toate cazurile excepționale și argumentate de întârzieri în depunerea declarațiilor vor fi tratate cu toată deschiderea și indulgența prevăzută de lege”. Din păcate aceste asigurări nu mai sunt privite cu aceeași încredere, iar în ceea ce privește afirmația că vor tratate cu indulgență cazurile excepționale și argumentate de întârzieri apar întrebări privind abordarea echitabilă a autorităților în raport cu toți contribuabilii.

Conform ordonanței de urgență guvernul va amâna plata impozitelor locale (clădiri, terenuri, mijloace de transport) cu trei luni, noul termen fiind data de 30 iunie inclusiv, urmând ca și bonificație de până la 10% să fie acordată. De asemenea, vor fi suspendate sau nu vor începe măsurile de executare silită prin poprire, cu excepția executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală.

O altă facilitate vizează modificarea OG 6/2019 privind restructurarea financiară. Prin modificările aduse de proiect li se dă posibilitatea celor care vor să folosească această facilitate să notifice organele fiscale în acest sens până la 31 iulie 2020, urmând ca solicitarea de restructurare să poată fi depusă până la 30 octombrie 2020. Celelalte condiții rămân, respectiv să fie persoană juridică de drept public sau privat; să se afle în dificultate financiară, să nu fi fost dizolvat, să nu se afle în procedura insolvenței dar să existe riscul intrării în insolvență; să nu îndeplinească condițiile pentru a beneficia de eșalonarea la plată prevăzută de Codul de procedură fiscală; să aibă toate declarațiile fiscale depuse potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii notificării privind intenția de restructurare sau să le depună într-un termen de maximum 10 zile de la solicitarea organului fiscal.

Obligațiile fiscale care pot face obiectul restructurării sunt cele din OG 6/2019, adică obligații bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2018, inclusiv cele stabilite prin decizii de impunere comunicate ulterior acestei date, de un milion lei sau mai mari și neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscală, precum și accesoriile aferente acestora. De asemenea pot fi restructurate obligații stabilite de alte organe decât organele fiscale, transmise spre recuperare organelor fiscale după data de 1 ianuarie 2019, precum și amenzile de orice fel, transmise spre recuperare organelor fiscale după data de 1 ianuarie 2019.

”Pauză” de la plata taxelor

Mai importantă este, însă, prevederea privind obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și neachitate până la încetarea stării de urgență. Pentru acestea nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere conform Codului de procedură fiscală, nefiind considerate obligaţii fiscale restante. Prin urmare, ar fi vorba în principiu de o perioadă de 60 de zile dacă luăm în considerare că perioada este cuprinsă între momentul intrării în vigoare a ordonanței de urgență (care intra în vigoare la data publicării) până la încheierea stării de urgență (de 30 de zile de momentul declarării cu posibilitatea de prelungire), la care se adaugă alte 30 de zile. Astfel, întârzierile la plată sau neplata în această perioadă nu vor atrage dobânzi și penalități, iar contribuabilii rămân eligibili să participe, de exemplu, la procedurile de achiziții publice și nu riscă să li se anuleze diverse autorizații.

Totodată, contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual și, prin urmare, trebuie să facă plăți anticipate trimestrial nu vor mai plăti la nivelul anului anterior, ci pot plăti la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent, modul de calcul rămânând valabil pe tot parcursul anului urmând să facă aceleași plăți ca valoare pe tot parcursul anului 2020. Aceeași regulă se va aplica și celor care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic.

Măsuri propuse, dar neagreate

Una dintre principalele măsuri propuse viza declarația de impozit pe profit, așa cum am menționat, iar o alta rambursarea TVA doar cu control ulterior. Alte propuneri aveau în vedere amânarea la plată și reeșalonarea la plată a debitelor neplătite după ce se încheia perioada de amânare la plată. Deși amânarea la plată nu a fost prevăzută ca atare, faptul că debitele neachitate în perioada de stare de urgență (la care se adaugă alte 30 de zile) nu vor purta dobânzi și penalități și nu vor considerate restante poate fi tradus ca o amânare la plată. Reeșalonarea ar fi binevenită pentru că este greu de crezut că cei care au activitatea suspendată total sau parțial vor avea suficiente venituri suficiente imediat după încheierea perioadei de grație (de circa 2 luni) pentru a plăti toate debitele neachitate. Poate această măsură va veni într-o a doua etapă.

Ar fi fost utilă și compensarea pierderilor realizate în primul trimestru din 2020 cu profiturile din anul financiar 2019 în cazul celor care fac plăți anticipate trimestriale pentru impozitul pe profit, întrucât în primul trimestru activitatea economică a fost în creștere, iar schimbarea în al doilea trimestru va fi dramatică.

Deși a fost, de asemenea, anunțată ca luată în considerare, bonificația pentru cei care își plătesc la timp debitele nu a mai fost adoptată, cu toate că ar fi stimulat unele companii să le achite mai repede și ar fi fost un sprijin și pentru încasările bugetare.

Având în vedere că ne aflăm într-o situație de urgență din toate punctele de vedere, măsurile luate acum sunt soluții rapide impuse de viteza cu care se desfășoară evenimentele, însă deocamdată cu un impact redus față de ceea ar fi necesar. Cu certitudine, vor trebui luate și alte măsuri, unele care pot fi anticipate de acum, altele care vor trebui să ofere răspunsuri la problemele care vor apărea pe parcurs. Odată ce va avea loc o stabilizare a situației și răspândirea virusului va fi stăpânită, va fi nevoie și de un pachet mai complex de redresare a economiei.