Mecanismul european de redresare: Nu există proiecte care să fie excluse din start de la finanțare, dar trebuie respectate anumite condiții / Dacă proiectele din PNRR nu sunt finalizate până la finalul anului 2026, banii vor fi returnați

Cei doi co-raportori români pentru Mecanismul european de Reziliență și Redresare, Siegfried Mureșan (PNL, grupul PPE) și Dragoș Pîslaru (USR PLUS; grupul Renew Europe) susțin că Guvernul trebuie să adopte cât mai repede forma finală a Planului național (PNRR), pentru a fi depus și aprobat de Comisia Europeană și pentru a începe investițiile, atrăgând atenția că trebuie să fie „proiecte mature” care să poată fi finalizate până în decembrie 2026, altfel se pierde finanțarea, iar banii vor fi returnați.

Siegfried Mureșan a explicat că nu există „o listă de excluziune”, cu proiecte care să fie din start respinse de la finanțare, dar că acestea trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a fi acceptate. De exemplu, nu este permisă finanțarea cheltuielilor curente ale bugetului.

„Am văzut, în principal, la guverne socialiste din alte țări membre UE cum ar încerca să teleghideze banii spre cheltuieli sociale curente, acestea nu sunt eligibile și nu pot fi finanțate”, a spus Mureșan într-o conferință de presă organizată de Biroul Parlamentului European în România.

De asemenea, fondurile europene nu pot fi folosite într-un mod în care e periclitată securitatea cibernetică a UE sau a unuia dintre statele membre.

„Am introdus o prevedere prin care fiecare stat membru al UE trebuie să facă o analiză privind impactul investițiilor pe care le va finanța din această facilitate asupra securității cibernetice. Nu va fi permisă nicio investiție într-un proiect acre să pericliteze securitatea cibernetică a României sau a UE”, a declarat europarlamentarul PNL.

De exemplu, banii nu trebuie folosiți pentru investiții în rețelele 5G de către companii din țări din afara Uniunii Europene.

Sunt două ținte de îndeplinit de către Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR): 37% din bani trebuie să meargă în proiecte care au contribuție pozitivă asupra mediului și 20% pentru digitalizare, fiind permisă calcularea dublă, în paralel.

„Adică dacă modernizăm un spital, îl digitalizăm și el devine mai eficient din punct de vedere energetic, deși acel spital este în al cincilea pilon, acea investiție e calculată în vederea îndeplinirii acestor ținte (…) Dacă avem un proiect care are atât o componentă digitală, cât și o componentă verde, el este calculat în vederea atingerii ambelor obiective”, a explicat Mureșan.

Proiectele cuprinse în PNRR trebuie să înceapă cel târziu la 31 decembrie 2023 şi trebuie încheiate până la sfârşitul anului 2026.

„Dacă la 31 decembrie 2026 nu am încheiat o investiție pentru care am primit bani, atunci va trebui să dăm banii înapoi. Nu doar că va trebui să finalizăm investiția din alte surse, dar va trebui să dăm banii înapo ”, a spus Siegfried Mureșan.

Guvernul să adopte cât mai repede forma finală a Planului de redresare și reziliență PNRR și să înceapă investițiile, au susținut cei doi eruoparlamentari.

Europarlamentarul Dragoș Pîslaru a spus că propunerea ca planurile naționale să fie realizate în urma negoierilor cu societatea civilă și asociațiilor din domeniile vizate a aparținut co-raportorilor. El a adăugat că în jurul PNRR ar trebui să existe unitate.

„Ştiu că ne place să ne zbuciumăm politic, ştiu că ne sfâşiem beregatele public şi avem televiziuni care zi de zi caută eşecul tuturor măsurile. Dar poate că a venit momentul să schimbăm pagina şi să înţelegem că suntem într-un moment fast pentru România”, a delarat Pîslaru.

Europarlamentarul USR PLUS a mai declarat că, în cazul împrumuturilor care vor fi obținute, dobânda va fi mică, sub 0,5%.

„Împrumuturile pe care le poți face prin PNRR sunt la niște dobânzi extrem de atractive. Să zicem, dacă România se poate împrumuta pe piețele financiare cu 3-4%, dobânzile pe care le iei prin PNRR probabil că sunt undeva între 0-0,5%. Ceea ce înseamnă, până la urmă, că România câștigă niște miliarde bune (…)”, a declarat Pîslaru.

Ce urmează:

Legea va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE cel mai probabil joi, 18 februarie, intrând apoi în vigoare.

Cele 27 de guverne trebuie să depună forma finală a planurilor naţionale. Comisia Europeană a trimis deja guvernelor statelor membre formatul în care trebuie depuse planurile naționale. Comisia va avea la dispoziţie 2 luni pentru a le aproba.

Înainte ca CE să aprobe planurile naționale, Parlamentul European va avea propria evaluare şi va emite o opinie, de care Comisia „va fi obligată să țină cont”, potrivit lui Siegfried Mureșan.

Parlamentul European a aprobat săptămâna trecută Mecanismul de redresare și reziliență, conceput pentru a ajuta statele membre să combată efectele pandemiei de COVID-19, cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri.

Prin Mecanism, se pun la dispoziția statelor membre 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru a finanța măsuri naționale care atenuează consecințele economice și sociale ale pandemiei.

Se pot finanța și proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior.

Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru planurile lor de redresare și reziliență.

Pentru a putea să beneficieze de finanțare, planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) trebuie să se concentreze pe domenii-cheie de politică ale Uniunii: tranziția spre o economie verde, inclusiv biodiversitatea, transformarea digitală, coeziunea economică și competitivitatea, precum și coeziunea socială și teritorială. Sunt eligibile pentru finanțare și planurile care ajută instituțiile să se pregătească pentru crize și să reacționeze la ele. Mai pot fi finanțate politicile pentru copii și tineret, inclusiv pentru învățământ și formarea de competențe, precizează un comunicat de presă al Parlamentului European.

Regulamentul mai stipulează că doar statele membre care s-au angajat să respecte statul de drept și valorile fundamentale ale Uniunii pot primi fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență .

Sursa foto: Captură video