Medic român, plecat în Germania: ”Aici, plata gărzilor este proporţională cu salariul de bază şi este reglementată foarte clar. Există norme stricte privind numărul maxim de ore lucrate şi timpul obligatoriu de odihnă”

Dr. Iuliu Torje, medic primar în anestezie şi terapie intensivă la ECMO Center Klinicum Kassel, Germania, spune că o serie întreagă de factori duc la epuizarea fizică şi psihică a medicilor, printre care gărzile foarte lungi şi birocraţia excesivă, potrivit News.ro.

Punctele forte ale sistemului medical românesc sunt, în opinia sa, capacitatea de adaptare şi de solidaritate a cadrelor medicale, care s-a văzut foarte clar în timpul pandemiei sau în crizele majore. ”Oamenii s-au mobilizat, au lucrat peste puteri, au compensat goluri sistemice prin spirit de echipă şi vocaţie autentică. Este o forţă care vine din caracter, nu din sistem, dar care menţine, în mod paradoxal, sistemul în funcţiune”, comentează medicul, transmite News.ro.

”Ca medic plecat din România şi lucrând în Germania, privesc oboseala resimţită de colegii mei din România cu foarte multă empatie şi înţelegere. Din păcate, sistemul medical românesc pune o presiune uriaşă pe medici – gărzi foarte lungi , lipsa personalului suficient, birocraţie excesivă, infrastructură deficitară şi, poate cel mai grav, lipsa de sprijin din partea autorităţilor. Toate acestea duc la epuizare fizică şi psihică. Mulţi colegi ajung să sufere de burnout după doar câţiva ani de muncă, ceea ce e tragic pentru oameni care şi-au ales meseria din vocaţie. În Germania, lucrurile stau diferit, deşi nu ideal. Există o mai bună organizare a programului de lucru , de exemplu, există limite clare privind orele de muncă şi numărul de gărzi. De asemenea, există un sistem de sprijin pentru prevenirea epuizării, inclusiv acces mai facil la consiliere psihologică pentru personalul medical. Resursa umană este mai bine distribuită, medicii nu sunt forţaţi să facă şi muncă administrativă excesivă, pentru că există secretare medicale, asistente specializate, personal tehnic. Cu toate acestea, şi aici se simte uneori presiunea , mai ales în spitalele mari sau în anumite specialităţi foarte solicitate, dar per ansamblu, condiţiile sunt mult mai bune decât cele din România”, spune medicul.

El susține că neactualizarea plăţii gărzilor în România este o nedreptate majoră, mai ales în contextul în care gărzile presupun un efort fizic şi psihic intens.

”Practic, un medic poate sta 24 sau chiar 32 de ore în spital, în condiţii de stres maxim, iar remuneraţia pentru acest efort nu reflectă realitatea muncii prestate. Este descurajant şi demotivant, mai ales când simţi că timpul tău nu este respectat nici măcar financiar. În Germania, plata gărzilor este proporţională cu salariul de bază şi este reglementată foarte clar. Există norme stricte privind numărul maxim de ore lucrate şi timpul obligatoriu de odihnă. Asta oferă o compensaţie justă şi un sentiment de respect faţă de munca ta. În ceea ce priveşte rezidenţii, în România situaţia este cu atât mai delicată. De multe ori, rezidentul este folosit ca forţă de muncă ieftină, cu atribuţii care depăşesc nivelul pregătirii, dar fără sprijin real sau supervizare adecvată. În loc să fie formaţi, sunt de multe ori aruncaţi în luptă. În Germania, rezidentul este văzut ca un medic în formare, nu este lăsat singur cu responsabilităţi majore fără îndrumare, iar gărzile sunt plătite corect, la fel ca şi cursurile obligatorii, care sunt considerate parte integrantă din formare. Ce ar trebui schimbat în România? În primul rând, o actualizare reală şi corectă a plăţii gărzilor, în funcţie de salariul actual. Apoi, o redefinire clară a rolului rezidentului, nu doar ca mână de lucru ieftină, ci ca viitor specialist care are nevoie de timp pentru învăţare, de sprijin, de feedback şi de respect”, spune dr. Iuliu Torje.