#MediciBuni dr. Maria Loredana Popescu, medic specialist medicină internă: „Pacientul trebuie să plece din cabinet cu un confort psihic și să capete încredere în medicul curant.”

Cazurile de sindrom metabolic, o patologie care presupune că pacientul are concomitent mai multe afecțiuni precum obezitate, hipertensiune arterială, dislipidemie (colesterol și trigliceride crescute), diabet sau steatoză hepatică („ficatul gras”), au crescut alarmant în România, mai ales după pandemie. Acest sindrom este una dintre principalele cauze ale bolilor cardiovasculare, iar acestea, la rândul, lor, constituie principala cauză de deces în UE, conform Institutului Național de Sănătate Publică. De exemplu, în 2020, 32% dintre decesele din UE au avut o cauză cardiovasculară, iar în România – și mai mult: 52%.

Dr. Maria Loredana Popescu, specialist de medicină internă la spitalul MedLife Craiova, vede aceste statistici în cabinetul său. În ultima lună, 90% din pacienții ei au avut cel puțin una dintre aceste afecțiuni. „E foarte mult”, spune ea, „mai ales în cazul tinerilor, din cauza stilului de viață dezordonat, pe care bunicii noștri nu l-au avut”. Pacienții în vârstă care locuiesc la sat nu au de obicei rezultate atât de proaste ale colesterolului, glicemiei sau grăsimilor din sânge, a constatat ea.

Incidența sindromului metabolic este semnificativ mai mare decât în Germania, unde dr. Popescu a profesat până în vara lui 2024, „pentru că mâncăm diferit și nu ne mișcăm suficient”. Dr. Popescu a plecat imediat după facultate, în 2011, și a făcut acolo două specialități: medicină internă și diabet. Cea din urmă a presupus și cursuri de comunicare cu pacienții, terapie Balint și îngrijire psiho-somatică (diabetul, mai ales cel de tip 1, insulino-dependent, pe care îl dezvolți ca și copil sau adolescent, se asociază deseori cu patologii psihiatrice – pacienții acceptă foarte greu realitatea bolii, și atunci intervenția trebuie să fie pe mai multe planuri, explică dr. Popescu).

Deși în ultimii patru ani a lucrat într-o clinică de diabet care avea până la 3.000 de pacienți pe lună, specialitatea diabetologie nu i-a fost recunoscută în România, din cauza unor neconcordanțe birocratice. Dr. Popescu efectuează acum stagiile de pregătire care îi lipsesc, conform curriculumului de la noi, și curând va deveni specialist diabetolog și în România.

Medicina internă este un domeniu complex, care o fascinează. „Te întâlnești zi de zi cu cazuri variate, complexe, iar medicul internist trebuie să cunoască aproape fiecare specialitate”, spune ea. Multe dintre bolile cronice sunt descoperite prima dată chiar în cabinetul internistului: bolile cardiovasculare, hepatice, ale plămânului, ale aparatului digestiv (cum ar fi gastrită, colon iritabil, reflux gastroesofagian).

Și investigațiile au evoluat mult, astfel că dr. Popescu a ales să se perfecționeze în Germania în ecografia abdominală, Doppler sau tiroidiană. „Pacientul are nevoie să-i propui toate metodele noi de diagnostic pentru o afecțiune, indiferent că se fac sau nu în instituția în care tu profesezi. Eu am norocul ca la MedLife să dispun și de aparatură necesară, foarte performantă, dar și de o echipă foarte bună.”

La ea, pacienții pot veni și cu bilet de trimitere și beneficiază astfel de consult și EKG gratuit. Dacă e nevoie de analize de sânge și de ecografie, ele pot fi făcute tot gratuit în regim de spitalizare de zi.

Dintre pacienții care îi intră în cabinet, cel mai mult o îngrijorează tinerii cu sindrom metabolic și diabet zaharat de tip 2, iar principalele cauze sunt lipsa sportului și alimentația procesată, de tip fast food și cu exces caloric. În clinica de diabet din Germania, după ce a făcut niște cursuri în plus, dr. Popescu a fost și „trainer in obezitate”, adică a lucrat cu tineri supraponderali de 6-17 ani, câte nouă luni, în cadrul unei echipe multidisciplinare. Știe prea bine că un copil supraponderal riscă să fie exclus de grupul din care face parte și, mai ales, să dezvolte patologii grave, așa că mizează în primul rând pe schimbarea obiceiurilor alimentare și pe sport.

„La școală, copilul are nevoie de un pachețel simplu și de îndrumarea părinților pentru o alimentație sănătoasă”, spune dr. Popescu. „Eu îndrum pacienții de toate vârstele care au un sindrom metabolic să pierdă în greutate, să facă exerciții fizice și să reducă cantitatea de alcool. Cel mai bine repunem metabolismul în echilibru prin schimbarea stilului de viață.”

Disciplina și nutriția conștientă sunt esențiale și în diabetul de tip 2, de care suferă milioane de români. „Niciodată nu am impus pacienților să nu mănânce ceva”, spune dr. Popescu. „Dar cantitatea joacă un rol deosebit.” Medicul amintește și de cura cu ovăz, pe care o foloseau trei zile pe săptămână în clinica de diabet din Germania, pentru că era impresionant cât de mult scădea rezistența la insulină.

Dr. Popescu e de părere că școlarizarea pacienților e cea mai importantă în tratamentul diabetului și dă exemplul cursurilor organizate în clinica din Germania. Pacienții – de la cei nou diagnosticați, la cei cu mulți ani „de experiență” – veneau în grupuri de 5-6, o dată pe săptămână, timp de 5-6 săptămâni, ca să afle ce presupune o boală cronică, ce metode de tratament există, care este alimentația corectă. Ceva similar a propus și speră să se realizeze și la MedLife Craiova: întâlniri lunare pentru pacienți cu afecțiuni din sfera medicinei interne, pe care să le modereze chiar ea.

În cazul copiilor care vin în cabinet, încearcă să afle și istoricul familial, pentru că rezistența la insulină poate fi moștenită. „Dar, chiar și așa, în ciuda predispoziției ereditare, diabetul se dezvoltă numai dacă avem un stil de viață inactiv și o dietă neadecvată.”

Medicul știe că pe tineri îi sperie ideea de a face un tratament medicamentos și ideea că dezvoltă o boală cronică. „Sunt atât de speriați, încât oricum nu mai pricep nimic din restul discuției. De aceea prefer să îi revăd și să le explic cu calm, să le dau timp de gândire”, spune dr. Popescu.

Comunicarea cu pacientul este esențială, afirmă ea. „Vrea să îți povestească toate suferințele pe care le are și să găsească răspuns la întrebările lui. Eu încerc să îi răspund, pentru că trebuie să plece din cabinet cu un confort psihic și să capete încredere în medicul curant. Starea lui de bine depinde foarte mult de această încredere pe care eu am câștigat-o”. De abia atunci poate începe cu adevărat tratamentul.

***

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată. Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde. Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.