#MediciBuni Dr. Mihaela Steriu, MedLife: „Toate persoanele active sexual se pot infecta cu HPV, dar majoritatea infectiilor se vindecă de la sine, prin acțiunea sistemului imunitar”. Când poate duce infecția cu HPV la cancer de col uterin

După o infecție urinară a soțului ei, care a necesitat mai multe investigații medicale, Ioana P. a primit recomandarea să facă un test Papanicolau. Nu mică i-a fost surpriza când a aflat că are o infecție cu virus papiloma uman (HPV), care a dus la displazie cervicală moderată. Recomandarea medicului a fost să trateze cu atenție această infecție, întrucât urmările pot fi serioase, iar agravarea acesteia ar putea duce chiar la un diagnostic mai grav, respectiv cancerul de col uterin.

La acel moment, Ioana nu știa că un banal virus poate da cancer și încă unul dintre cele mai agresive, care provoacă anual peste 1.500 de decese, numai în țara noastră. După câteva luni de tratament, rezultatele testelor ei sunt bune, dar rămâne în continuare vigilentă, pentru că o scădere de imunitate sau o altă problemă de sănătate ar putea reactiva infecția. Mai mult, pentru că are și o fiică de 11 ani, deja se interesează la medicul de familie să o vaccineze anti-HPV, pentru că își dorește ca fata ei să fie apărată de cancerul de col uterin și să nu treacă prin emoțiile și îngrijorările prin care a trecut ea, ca mamă.

Infecția HPV, o problemă de sănătate publică

Infecția cu HPV, o problemă de sănătate aparent la fel de banală precum o răceală, este cauza de deces a peste un sfert de milion de oameni din întreaga lume, în special femei, anual. Nu are simptome, dar, din păcate, pentru un anumit număr de cazuri, infecția se transformă într-un cancer necruțător.

HPV este prescurtarea de la human papilloma virus, un grup de aproape 200 de virusuri înrudite, care se răspândesc în principal prin raport sexual, atât vaginal, cât și anal sau oral. Din familia aceasta numeroasă de virusuri fac parte tipuri foarte agresive (mai exact tipurile 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58 și 59), care pot provoca forme de cancer. Când infecția cu HPV persistă în organism ani de zile, virusul afectează celulele mucoaselor și cele de la suprafața organelor (celulele epiteliale), provocând forma de cancer numită carcinom. Acest lucru este o certitudine în prezent.

Descoperirea datează încă din 1970, când un virusolog german, Harald zur Hausen, a detectat virusuri HPV la coluri uterine atacate de cancer, dar și la unii negi din zona genitală. Din organele bolnave, doctorul a reușit să identifice două tulpini foarte răspândite, respectiv HPV 16 și 18, care se regăseau la majoritatea pacienților. Pentru cercetările sale, zur Hausen a fost recompensat, în 2008, cu Premiul Nobel.

 

Ce trebuie să știi despre HPV

Virusurile papiloma sunt foarte întâlnite. „Toate persoanele active sexual, indiferent de gen, rasă sau orientare sexuală, se vor infecta cu HPV într-un interval cuprins între câteva luni și câțiva ani din momentul în care și-au început viața sexuală. Nici măcar folosirea prezervativului nu apără complet de infecție, pentru că virusul  este activ și pe pielea din jurul organelor genitale. Cam jumătate dintre infecții sunt produse de tulpini cu risc oncogen înalt – adică sunt un potențial pericol de a produce cancer”, explică Dr. Mihaela Steriu, Medic Primar Obstetrica- Ginecologie la Hyperclinica MedLife Grivița.

Majoritatea infecțiilor cu HPV trec de la sine. Sistemul imun al unui om normal e perfect capabil să elimine infecția după un an sau doi.

Infecțiile persistente pot cauza cancer. Uneori, acele tulpini periculoase nu pot fi eliminate de sistemul imun. Infecția rămâne pe loc mulți ani, produce mici modificări ale celulelor care, netratate, se pot înrăutăți și devin leziuni precanceroase, iar apoi cancer.

Există mai multe localizari ale cancerului provocat de HPV. Pe lângă cancerul de col uterin, pot apărea și cancere la nivelul vulvei si vaginului, cancer orofaringian, dacă infecția este la nivelul gurii, dar și anus, penis, vezica urinara și prostata.

Cancerul poate fi prevenit prin vaccinare anti-HPV. Vaccinul anti-HPV este capabil să elimine cele mai periculoase și mai frecvente tulpini de virus și să prevină astfel apariția cancerului.Vaccinul poate fi făcut atât înainte de începerea activității sexuale, cât și mai târziu, la adulții tineri, care nu au infecție HPV persistentă.

 

Mecanismul prin care infecția HPV se transformă în cancer

Infecția cu HPV provoacă mici modificări la nivelul celulelor, ceea ce în limbaj medical se numește displazie. Dacă acestea nu sunt tratate, în timp, ele se transformă în celule canceroase, care se dezvoltă anarhic. Odată infectate, celulele nu se mai înmulțesc în mod normal, ele fiind deturnate să multiplice virusul și să comunice mesaje „greșite” către alte celule, ceea ce duce la creșterea unor celule aberante. În mod normal, acest lucru este stopat de către sistemul imun, dar sunt cazuri în care mecanismele imune nu funcționează 100% -DRiar celulele aberante continuă să trăiască și să ducă la apariția unor leziuni precanceroase.

Dacă acestea nu sunt tratate la timp, se vor transforma în cancer în toată regula. Aceste transformări durează uneori ani de zile: poate fi vorba de 5-10 ani până apar leziunile precanceroase și chiar de 20 de ani până la apariția cancerului genital.

Când celulele se infectează cu HPV, există și unii factori care cresc riscul ca infecția să devină persistentă și să ducă la leziuni precanceroase, cum ar fi infecția cu o tulpină înalt oncogenă, în deosebi HPV16 sau HPV18, fumatul, un sistem imunitar slăbit, infecția preexistentă cu HIV sau tratamentele medicamentoase care slăbesc sistemul imun, cum se întâmplă după un transplant, în cazul existenței unei alte forme de cancer sau la bolile autoimune.

Displazia, modificarea celulară locală, poate fi clasificată în ușoară, moderată sau înaltă. Displazia ușoară de obicei trece de la sine, ceea ce înseamnă că infecția a dispărut. Displaziile moderată și înaltă sunt stări precanceroase și necesită tratament înainte de a se transforma ireversibil în cancer. Nu toate leziunile precanceroase devin cancer, iar cercetătorii încearcă să identifice în prezent biomarkerii care pot prezice această transformarea leziunilor precanceroase în cancer.

 

Cum afli dacă ești infectat sau nu cu HPV

Întrucât infecția HPV nu dă simptome, singura modalitate de a afla dacă ești sau nu purtător al virusului – și, astfel, expusă la riscul de a face cancer de col uterin – este efectuarea unor teste de screening.

Pentru celelalte tipuri de cancer provocate de HPV, cancer penian, anal, orofaringian, vulvar sau vaginal, nu există teste de screeneng standardizate.

Pentru screeningul cancerului de col uterin, la femeile tinere (21-30 de ani), medicii buni recomandă efectuarea anuală a testului Papanicolau pentru depistarea precoce a acestui tip de cancer. După vârsta de 30 de ani, ginecologul poate recomanda efectuarea unui screening complet pentru cancer de col uterin, care constă atât în efectuarea testului Papanicolau, cât și a testului genetic pentru depistarea infecției cu virusul papiloma uman (HPV).

Află mai multe despre când și cum se efectuează testul Babeș-Papanicolau.

Dacă rezultatele testelor sunt bune și nu există modificări patologice, medicul va indica intervalul la care să fie reluate testele de screening.

Dacă, însă, rezultatele sunt nefavorabile, tratamentul va fi decis de medic în funcție de cât de avansată este boala, dar și de alte afecțiuni pe care pacienta le-ar putea avea.

Cancerul se poate preveni prin vaccinare anti-HPV

Vaccinul anti-HPV, capabil să prevină infecția persistentă și cancerul provocat de acest tip de virus, este recomandat fetelor și băieților începând cu vârsta de 11 ani, el fiind gratuit până la vârsta de 19 ani neîmpliniți. Este un vaccin care se administrează injectabil, cu două sau trei doze.

Vaccinul este recomandat în prezent și femeilor cu vârste cuprinse între 19 și 45 de ani, fiind compensat 50% de către stat, prin Program National.

Vaccinul este sigur și eficient, lucru dovedit de datele din țările care îl folosesc de peste 10 ani (țările nordice sau Marea Britanie). De exemplu, Australia se pare că va deveni, în numai câțiva ani, prima țară fără cazuri de cancer de col uterin. Prin comparație, în România, numai în anul 2020 s-au diagnosticat peste 95.00 de cazuri noi de cancer de col, aceasta fiind și a treia cauză de deces a femeilor din țara noastră.

De aceea un screening simplu, realizat periodic, previne afectiuni de cele mai multe ori silentioase, dar care pot deveni fatale.

 

***

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.