#MediciBuni dr. Ruxandra Beatris Neagu Drăghicenoiu, medic primar pediatru Hyperclinica MedLife Ploiești: „În pediatrie, triughiul medic – copil – mamă/tată e foarte important și e primul pas în vindecare”

În plin sezon al gripei și infecțiilor respiratorii, când camerele de gardă au și câte 200 de prezentări pe zi, medicii pediatri se luptă nu doar cu boala, ci și cu reticența unor părinți față de vaccinuri și cu anxietatea lor generată de reacția exagerată față de niște manifestări frecvente și, de cele mai multe ori, pasagere, precum secrețiile nazale și tusea.

Dr. Ruxandra Beatris Neagu Drăghicenoiu, medic primar pediatru, a lucrat 20 de ani la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, din București, unde a tratat mulți copii cu HIV, dar și cu alte boli contagioase: eruptive, digestive, respiratorii. Înainte, făcuse rezidențiatul pe hemato-oncologie la Institutul Fundeni, iar recent s-a mutat înapoi în Ploieștiul natal, și lucrează la Hyperclinica MedLife Ploiești.

„Am trecut la un alt tip de medicină”, spune ea, „de la cea de spital de stat, cu gărzi, la cea de policlinică, cu alt tip de pacient și altă patologie”. Dacă la „Balș” a văzut mulți pacienți critici, unde munca în echipă și susținerea specialităților paraclinice sunt extrem de importante, la MedLife, partea clinică primează foarte tare, iar apoi – partea de monitorizare. „Ești tu cu tine și câteva mici ajutoare din partea laboratorului, pe teste rapide de diagnostic. Ideal e să nu plimbi pacientul în 10 cabinete și nici să-l trimiți la spital. Trebuie să-l duci de la început, la final”, spune dr. Neagu Drăghicenoiu.

După tratarea bolii acute, principala ei preocupare constă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a micilor pacienți, mai ales că mulți îi rămân fideli. „În spital nu ai timp să vorbești despre creștere, alimentație, și nici nu e cazul. Dar la MedLife discuțiile sunt mult mai lungi, mai elaborate.”

Iar aici, tactul și experiența sunt esențiale. Obiceiul părinților de a consulta întâi „dr. Google” încurcă, e de părere medicul, pentru că aceștia devin de multe ori victima unor informații greșite sau transmise pe un fond emoțional: „Vin deja încărcați cu foarte multe emoții negative față de patologii care nu sunt atât de dezastruoase, iar părinții au deja un status anxios crescut după pandemie.”

Secrețiile nazale au devenit un fel de „boală națională”, spune medicul, „pentru care se administrează mai multe medicamente decât ar fi cazul. Eu încerc să îi liniștesc și să le spun că nu sunt o patologie per se, ci un mijloc natural de apărare al mucoasei, în fața unei agresiuni virale sau bacteriene. Nu vor degenera în boli complicate, chiar dacă nu le aspiri de 10 ori pe zi. E suficient să cureți nasul în batistă și cam atât. Nu trebuie să mergem la camera de gardă pentru că unui copil îi curge nasul.”

Iar la sugari, discuțiile sunt și mai sensibile. Nou-născuții au un anumit tip de respirație pe care părinții îl interpretează ca nas înfundat și pentru care le dau picături sau folosesc de două-trei ori pe zi batista bebelușului (n.r.: un aspirator nazal), care agresează o mucoasă și așa foarte delicată. „Sunt lucruri naturale, ale dezvoltării sugarului, la care nu trebuie să intervenim”, spune medicul. „Haideți să păstrăm partea fiziologică, să n-o trecem în patologic.”

Dr. Neagu Drăghicenoiu a observat o creștere a infecțiilor respiratorii, pentru că și stilul de viață s-a schimbat: copiii trăiesc în comunități foarte strânse, în medii închise, școală, afterschool, loc de joacă închis, deci și frecvența transmiterii infecțiilor virale simple sau combinate (mai multe virusuri odată) e mai mare, așa că discuția despre imunitate e și mai complexă, spune ea.

Pe de o parte, noi avem o imunitate genetic determinată (unii ne îmbolnăvim mai ușor, alții suntem mai rezistenți) și, pe de altă parte, e un proces în desfășurare, se dezvoltă singură, în sensul că e nevoie de infecții ca să căpătăm memorie infecțioasă și e nevoie de alimentație sănătoasă, de mișcare și sport în aer liber, indiferent de temperatură și chiar dacă transpirăm, iar copiilor le lipsește asta.

„Așa „se călește” un copil, așa devine mai puternic imunologic”, explică dr. Neagu Drăghicenoiu, „imunitatea nu înseamnă că i-am dat un sirop și, gata, nu se mai îmbolnăvește”.

„Trebuie să ne întoarcem la partea fiziologică, să ne gândim că omul nu e făcut să stea pe scaun și să se uite la un ecran. Deocamdată suntem creați să alergăm, să ne mișcăm, or copiii nu prea mai fac asta și de aceea unii au probleme articulare, osoase sau obezitate.”

În acest context, problema vaccinării devine și mai sensibilă. Medicul încearcă să le explice părinților beneficiile în cuvinte simple și promovează nu doar vaccinurile din schema recomandată (și gratuită), ci și unele opționale, cu plată, la fel de importante, precum cel antivaricelă sau antimeningococic.

Chiar dacă nu e așa frecventă, meningita este cea mai severă boală infecțioasă și are niște vârfuri de incidență, spune medicul: la sugari, în jurul vârstei de 5 ani și în adolescență. În România circulă mai mult tipuri de meningococ, pentru care există două vaccinuri, iar medicul recomandă să fie făcute amândouă.

În aceeași măsură, recomandă și profilaxia împotriva virusului RSV, despre care auzim tot mai mult la televizor, și care este reglementată de mai mulți ani. „Nu e anual, ci se administrează prematurilor sub 35 de săptămâni, doar în primul an de viață, dacă nu au o altă patologie asociată: pulmonară, cardiacă sau de imuno-depresie, și asta pentru că RSV dă complicații severe, cum ar fi insuficiența respiratorie, care la prematuri necesită de multă ori intubare și ventilație mecanică.” E o profilaxie costisitoare, dar oferită gratuit de stat.

„În pediatrie, trebuie să fii un pic de psiholog”, admite dr. Neagu Drăghicenoiu. Și nu doar în asemenea discuții cu părinții, ci la fiecare interacțiune cu copilul-pacient, chiar dacă are câteva luni sau e adolescent: „Când intră în cabinet, un medic bun face contact emoțional cu pacientul și găsește metode să se apropie de el”. Asta înseamnă „să-l ghicești un pic”, să vezi la ce răspunde bine, ca să observi și mai bine patologia și să îmbunătățești și colaborarea cu părintele, pentru însănătoșire.

„În pediatrie, triughiul medic – copil – mamă/tată e foarte important și e primul pas în vindecare”, spune medicul.

***

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată. Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde. Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.