#MediciBuni dr. Vlad-Horia Schițcu, urolog MedLife – „Uro-oncologia se face la nivel european. Nu există diferențe de tehnică, aparatură, tratament sau radioterapie față de restul Uniunii Europene”

La nivel mondial, cancerele care îi afectează în cea mai mare măsură pe bărbați sunt cel de prostată și cel de vezică, iar metodele de screening sunt minimale (pentru cel din urmă, de exemplu, nu există nici măcar un singur marker tumoral validat). Pe de altă parte, chirurgia robotică și cea laparoscopică s-au dezvoltat suficient încât să permită nu doar o excizie precisă a tumorii, ci o recuperare mult mai rapidă față de chirurgia clasică, deschisă, și o calitate a vieții net superioară, cu prezervarea funcției sexuale.

Dr. Vlad Schițcu, medic primar urolog la Spitalul MedLife Humanitas, din Cluj, face chirurgie laparoscopică uro-oncologică (minim-invazivă) de peste 10 ani și, de anul acesta, efectuează și intervenții de chirurgie robotică pentru afecțiuni oncologice. De la început l-au atras specialitățile chirurgicale, dar a ales urologia tocmai datorită nenumăratelor opțiuni minim-invazive. „Iar la nivel de Cluj”, spune el, „uro-oncologia se face la nivel european. Nu există diferențe de tehnică, aparatură, tratament sau radioterapie față de restul Uniunii Europene”.

În 2011, când a început el rezidențiatul, la noi încă domina chirurgia deschisă, dar, în timp, societatea a început să înțeleagă avantajele chirurgiei minim-invazive, care țin nu doar de rata și durata de supraviețuire în cazul unui cancer, ci și de procedura în sine și de timpul de recuperare.

„Robotul e cel mai scump instrument chirurgical”, explică dr. Schițcu. „Practic, el reproduce cu exactitate, în abdomen sau pelvis, mișcările pe care chirurgul le face în afară.” În plus, atenuează tremorul fiziologic pe care fiecare om îl are, iar asta crește acuratețea inciziei. „E esențial, pentru că la nivel de milimetri se dă verdictul pe buletinul histopatologic: am scos toată tumora sau au rămas celule care pot fi sămânța pentru viitoare recidive.”

Avantaje sunt și față de chirurgia laparoscopică 3D, tot minim-invazivă: chiar dacă numărul de incizii este același, laparoscopul nu are brațe articulate, ca robotul, deci nu poate face cu aceeași ușurință exciziile și suturile, și riscă să nu poate aborda tumora din unghiuri la fel de bune precum robotul. În plus, în laparoscopie se lucrează în oglindă – adică pentru a efectua o mișcare în stânga, medicul trebuie să facă în afară o mișcare în dreapta, și de aceea nu toți chirurgii pot efectua aceste proceduri.

Pentru pacient, cele mai valoroase beneficii ale chirurgiei robotice sunt timpul rapid de recuperare și de reintegrare în viața socială. „Poate pleca acasă după 24-48 de ore, iar când vine la control după două-trei săptămâni, nici nu-ți dai seama că a fost operat”, afirmă dr. Schițcu.

După o prostatectomie (adică îndepărtarea prostatei în cazul unui cancer) prin chirurgie robotică, bărbatul își recaptă controlul urinei de obicei în prima săptămână, pe când laparoscopic – în trei-șase luni, iar asta este esențial, pentru că incontinența îi face pe pacienți să se izoleze social și chiar de membrii familiei.

Un alt aspect esențial este capacitatea chirurgiei robotice de a prezerva funcția sexuală, pentru că afectează într-o mai mică măsură structurile neuro-vasculare, ceea ce chirurgia clasică nu poate face. „Deși cancerul de prostată apare preponderent la vârstnici”, explică dr. Schițcu, „calitatea vieții contează tot mai mult, astfel încât, cu un stil de viață sănătos, bărbații sunt tot mai activi sexual, și la vârste de 65-70 de ani.”

Dacă prostatectomiile au devenit o rutină, o intervenție de chirurgie robotică foarte complexă pe care medicul Vlad Schițcu o face la MedLife este reconstrucția vezicii urinare. Practic, dacă un cancer de vezică este descoperit la timp, pacientul poate fi doar tratat și monitorizat, dar dacă avansează, e nevoie de extirparea vezicii, și atunci dr. Schițcu poate „confecționa” una din intestin, o procedură extrem de greu de făcut în chirurgia deschisă și care până acum 30-40 de ani avea un grad crescut de mortalitate: „Astfel, pacienții nu mai sunt obligați toată viața să poarte o pungă pe abdomen, în care să se colecteze urina, ci pot avea o vezică pe care să o utilizeze aproape normal”.

Din nefericire, nu prea există metode de prevenție și de screening ale cancerelor din sfera urologică la bărbați. Pentru cancerul de prostată există doar PSA-ul, un antigen care se recoltează din sânge, indicat tuturor bărbaților de peste 50 de ani, dar și mai repede în unele cazuri: peste 45 pentru cei cu un istoric de cancer de prostată, ovar sau mamar în familie, și peste 40 pentru cei care s-a dovedit că au gena BRCA2, care prezintă un risc de 25% de a face cancer de prostată de-a lungul vieții.

Pentru cancerul renal și cel de vezică nu există markeri de screening. Stilul de viață nesănătos, dieta proastă și obezitatea sunt, evident, factori de risc, iar medicul atrage atenția asupra unui aspect puțin cunoscut: factorul de risc nr. 1 pentru cancerul de vezică este fumatul. Și tot la cancer de vezică predispune și expunerea la anumite substanțe chimie din industria vopselurilor, a pielăriei sau materialelor plastice. În schimb, pentru cancerul testicular există, în caz de suspiciune, pentru orientare în diagnostic, niște markeri tumorali: LDH, alfa fetoproteina, Beta HCG.

„Am pacienți tineri cu tumori testiculare la care e necesară o limfadenectomie retroperitoneală, o intervenție de foarte mare anvergură care presupune evitarea țesutului limfatic din jurul vaselor mari  ”, spune dr. Schițcu. „În trecut, această intervenție se făcea doar prin chirurgie deschisă. Azi, printr-un abord minim-invaziv pacienții pot fi externați după doar 24-48 de ore, ceea ce e impresionant”.

Pe de altă parte, dincolo de avantajele chirurgiei robotice și minim-invazive, sunt lucruri pe care numai un medic le poate face, cum ar fi comunicarea unui diagnostic de cancer sau a unei evoluții nefavorabile. Și atunci e crucial ca un medic bun nu doar să stabilească indicațiile medicale bazate pe evidențe, spune chirurgul, ci și să ofere empatie și un zâmbet. „Să îi liniștim că totul va fi bine. Oamenii așteaptă asta.”

***

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată. Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde. Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.