Medicii de la terapie intensivă din Germania cer impunerea unui lockdown mai dur

Medicii germani de terapie intensivă cer luarea de măsuri rapide, în contextul ultimelor evoluții din criza coronavirus, transmite postul de radio Deutsche Welle.

„În baza datelor de care dispunem și din cauza răspândirii mutației britanice a virusului, pledăm foarte puternic pentru reimpunerea imediată a unui lockdown, pentru a reduce impactul celui de-al treilea val”, a declarat directorul științific al asociației de medicină de terapie intensivă DIVI, Christian Karagiannidis.

DIVI este Asociația Interdisciplinară Germană de Medicină de Urgență și Terapie Intensivă. Karagiannidis a adăugat că speră ca landurile germane să impună frâna de urgență de îndată ce regiunile lor ating iarăși incidența de 100 de cazuri la suta de mii de locuitori în interval de șapte zile.

Autoritățile federale și cele regionale din Germania au căzut recent de acord ca, dacă într-o anumită regiune se ajunge la incidența 100, această zonă să intre din nou în lockdown.

„Altfel, am avea iar 5000 – 6000 de pacienţi în secţiile de terapie intensivă”. E limpede că ne îndreptăm în această direcție dacă îi permitem virusului prea mult spațiu de manevră”, a explicat Karagiannidis. În prezent, în Germania sunt tratați la terapie intensivă aproximativ 2800 de pacienți cu COVID-19.
Christian Karagiannidis

Avertisment clar: pneumologul din Köln, Christian Karagiannidis

„Nu câștigăm nimic dacă relaxăm acum măsurile o săptămână sau două, pentru că vom ajunge din nou la un nivel foarte ridicat de infecții noi, nivel de la care va fi mult mai greu să reducem iar incidența”, a insistat Karagiannidis. Importantă ar fi acum vaccinarea cât mai rapidă a persoanelor trecute de 50 de ani, ceea ce ar scădea numărul celor care fac forme grave de COVID-19. Karagiannidis, care este la rândul său medic la o clinică de pneumologie din Köln, a atras atenția cu privire la epuizarea personalului medical de pe secțiile de terapie intensivă.
Situația se înrăutățește din nou

Pandemia a ajuns între timp, în Germania, la al treilea val, chiar dacă amploarea relaxărilor este deocamdată redusă. Numărul noilor infectări la 100.000 de locuitori în interval de șapte zile a crescut din nou, pentru a cincea oară consecutiv, de la 79,1 auf 82,9, potrivit institutului Robert Koch (RKI). Acest nivel fusese atins ultima oară pe 3 februarie. Nivelul cel mai scăzut fusese înregistrat pe 19 februarie – 56,8.

Luni au fost anunțate 6604 cazuri noi de coronavirus în Germania în ultimele 24 de ore, cu 1593 mai multe decât în urmă cu o săptămână. Numărul deceselor legate de COVID-19 a sporit cu 47, ajungând la 73.418. Experții estimează că vaccinarea persoanelor în vârstă dă rezultat: deja se observă mult mai puține decese decât înaintea începerii campaniei de vaccinare.

În curând Sputnik V fabricat în Germania?

Rusia ar fi încheiat, potrivit propriilor afirmații, un acord de producere a vaccinului său anti-coronavirus Sputnik V în Germania. Acorduri similare ar exista deja și cu firme din Franța și Spania, după cum a anunțat producătorul serului rusesc. Sputnik V nu este aprobat deocamdată în UE, dar EMA a demarat procedura de verificare și aprobare a vaccinului.

Asociația Profesorilor Germani nu dorește o reînchidere a școlilor, chiar dacă observă cu îngrijorare sporirea cazurilor de infectare la copii și tineri. În locul unor noi închideri de școli, ar trebui introduse teste obligatorii pentru elevi și facilitată vaccinarea cât mai rapidă a cadrelor didactice, a declarat președintele Asociației, Heinz-Peter Meidinger.

Se are în vedere introducerea unor teste rapide obligatorii, fără de care prezența la cursuri nu ar fi permisă – după modelul Austriei, pe care intenționează să îl adopte și landul german Saxonia. În plus, toate spațiile din școli prost aerisite ar trebui dotate cu filtre de aer, a mai cerut Meidinger: „Mi se pare scandalos că subvențiile generoase puse la dispoziție de unele landuri pentru achiziționarea de instalații de filtrare a aerului rămân nefolosite pentru că autoritățile locale, cele care operează școlile, refuză să contribuie financiar cu partea care le revine.”