Medicii, dentiştii şi antropologii se străduiesc să identifice victimele incendiilor din Hawaii. Peste 1.000 de localnici din Maui sunt daţi dispăruţi. Preşedintele Biden, aşteptat luni în zonă

În interiorul unei morgi improvizate lângă biroul medicului legist din comitatul Maui, Hawaii, o echipă de specialişti – inclusiv patologi criminalişti, tehnicieni de radiologie, experţi în amprente digitale şi dentişti criminalişti – lucrează 12 ore pe zi pentru a identifica rămăşiţele carbonizate ale victimelor incendiului cu proporţii de cataclism care a devastat regiunea în această lună, relatează Reuters potrivit news.ro

Aceştia sunt membri ai programului federal intitulat Echipa de răspuns operaţional legist în caz de dezastru (Disaster Mortuary Operational Response Team) sau DMORT, care este desfăşurată atunci când un incident cu victime în masă copleşeşte autorităţile locale.

Experienţa vastă a echipei subliniază dificultatea sarcinii cu care se confruntă. Numărul victimelor este necunoscut, sute de persoane – peste 1.000, potrivit CNN – rămân pe listele celor dispăruţi, iar în unele cazuri, infernul a mistuit totul, iar cadavrele înseamnă doar câteva rămăşiţe.

Munca acestei echipe este însă de o importanţă vitală, familiile fiind disperate să afle soarta rudelor lor – şi să aibă şansa de a-şi lua rămas bun.

Bilanţul victimelor din oraşul devastat Lahaina a depăşit 100 de morţi, dar doar câţiva au fost identificaţi oficial, ceea ce subliniază drumul lung care este de parcurs.

„Este atât de important pentru familii să îi recupereze pe cei dragi – aceasta este misiunea noastră, iar atunci când reuşim acest lucru, este o zi minunată”, spune Frank Sebastian, în vârstă de 68 de ani, comandantul DMORT Maui şi medic legist pensionar din zona Seattle.

Există 10 echipe regionale DMORT în Statele Unite, formate din peste 600 de membri civili, care intră în acţiune în cazul unor dezastre variate precum accidente aviatice, uragane şi atacuri în masă sau evenimente de proporţii precum momentul 11 septembrie 2001.

Munca poate fi solicitantă din punct de vedere emoţional, dar membrii DMORT se confruntă deja cu moartea în munca lor de zi cu zi ca directori de pompe funebre, patologi şi medici legişti. Aceştia sunt mai bine pregătiţi decât majoritatea să îşi pună deoparte sentimentele şi să se concentreze asupra misiunii pe care o au. „Mă confrunt cu lucruri pe care majoritatea oamenilor nu le înţeleg sau nu le-ar putea procesa zilnic”, recunoaşte Kathryn Pinneri, membră DMORT de mult timp şi patolog care conduce departamentul de servicii medico-legale din Montgomery County, Texas.

Departamentul de Sănătate şi Servicii Sociale al SUA (HHS), de care ţine DMORT, a trimis trei duzini de membri în Maui, inclusiv personal logistic şi specialişti în sănătate mintală.

De asemenea, agenţia a transportat una dintre cele trei unităţi portabile de morgă în caz de dezastru – este vorba de 22,5 tone de echipament necesar pentru a înfiinţa o morgă complet funcţională, inclusiv mese de examinare, aparate cu raze X şi echipamente de prelevare a amprentelor.

Munca este împărţită în două divizii: „postmortem” – analiza rămăşiţelor – şi „antemortem” – colectarea de informaţii de la rudele supravieţuitoare.

În fiecare zi, echipele de căutare şi salvare care scotocesc oraşul Lahaina aduc rămăşiţe la morga provizorie. De obicei, rămăşiţelor li se atribuie un „urmăritor” care să rămână cu ele pe parcursul întregului proces, potrivit lui Pinneri. Rămăşiţele se mută apoi de la o staţie la alta, în funcţie de forma lor. Un cadavru uman, de exemplu, va fi amprentat şi vor fi înregistrate caracteristici precum culoarea părului, înălţimea, greutatea şi tatuajele. O radiografie ar putea evidenţia detalii utile, cum ar fi un implant de şold. Un examen dentar poate fi comparat cu fişele dentare.

Rămăşiţele scheletice trebuie examinate de patologi criminalişti şi antropologi pentru a găsi indicii. Probele de ADN au devenit un instrument crucial. Sebastian spune că echipa din Maui a încheiat un parteneriat cu o companie ce poate procesa ADN-ul în doar câteva ore.

Un grup separat, cunoscut sub numele de echipa „Centrul de identificare a victimelor”, ajută la colectarea de detalii de la rudele supravieţuitoare pentru posibile potriviri: mostre de ADN, numele dentiştilor victimelor şi dacă ar putea exista înregistrări ale amprentelor digitale.

Incendiile prezintă provocări deosebite. De exemplu, este posibil ca fragmentele osoase intens arse să nu mai aibă urme de ADN utilizabile, explică Paul Sledzik, antropolog criminalist şi fost comandant DMORT. Urmele dentare pot fi, de asemenea, distruse în incendiu.

Incendiul din Maui este ceea ce experţii numesc un dezastru „deschis”, în care numărul victimelor şi identitatea acestora este incert şi potenţial necunoscut, spune el. Într-un dezastru „închis”, aceşti factori sunt cunoscuţi, cum ar fi un accident de avion în care compania aeriană are o listă a pasagerilor şi a echipajului.

„Aceasta va fi o provocare în Hawaii, rezolvarea listei de persoane dispărute”, arată Sledzik.

Programul federal DMORT a fost înfiinţat în 1992, după ce zborul USAir 405 s-a prăbuşit pe Long Island din New York, provocând moartea a 27 de persoane.

Timp de ani de zile, echipele au răspuns la accidente majore de transport, inundaţii în cimitire şi dezastre naturale. Dar atacurile din 11 septembrie 2001 au reprezentat un punct de cotitură, când echipele DMORT au ajutat autorităţile oraşului să cerceteze mii de rămăşiţe.

„Cred că abia la 11 septembrie oamenii au început să realizeze cu adevărat cât de importantă este această funcţie”, a declarat Dawn O’Connell, adjunct al secretarului HHS care se ocupă de operaţiunile de pregătire şi răspuns. „Am avut sute de membri ai echipei desfăşuraţi timp de luni de zile”, îşi aminteşte ea.

„Facem această muncă pentru familii”, spune Sledzik, care a comandat o echipă trimisă la locul avionului prăbuşit la 11 septembrie lângă Shanksville, Pennsylvania, relatează news.ro