G4Media.ro

Medicii legişti, replică pentru Colegiul Medicilor: Malpraxisul se stabileşte în cadrul unor…

Sursa foto: Pixabay

Medicii legişti, replică pentru Colegiul Medicilor: Malpraxisul se stabileşte în cadrul unor comisii ale căror decizii se bazează chiar pe opinii de specialitate medicală / Singurii cu capacitate expertală judiciară dobândită în ani de studii sunt legiştii şi medicii de expertiza capacităţii de muncă

Reţeaua de Medicină Legală a reacţionat, duminică, după ce Colegiul Medicilor din România a cerut introducerea opiniei unui expert medical independent în anchetele de malpraxis, precizând că malpraxisul medical se stabileşte în cadrul unor comisii formate doar din specialişti. În plus, decizia comisiei care stabileşte malpraxisul medical nu este în niciun fel analiză medico-legală. De asemenea, legiştii reacţionează la propunerea de a exista un corp expertal al medicilor, explicând că singurii medici care au capacitate expertală judiciară dobândită prin pregătire specifică în acest sens în cadrul rezidenţiatului, sunt medicii legişti şi medicii de expertiza capacităţii de muncă, transmite News.ro.

Reţeaua de Medicină Legală a transmis, duminică, mai multe precizări, după ce vineri, Colegiul Medicilor din România a transmis că, în noua lege a malpraxisului, ar trebui introdusă opinia unui expert medical independent, ca fiind obligatorie şi nu opţională, în cadrul unei anchete.

„Referitor la afirmaţia din presă conform căreia anchetele de malpraxis ar trebui să conţină obligatoriu, nu opţional, opinia unui expert medical independent, dorim să îi reamintim domnului doctor (având în vedere numeroasele discuţii şi dezbateri anterior avute) faptul că malpraxisul medical se stabileşte în conformitate cu prevederile Legii 95/2006, în cadrul unei comisii din cadrul Direcţiilor de sănătate publică, comisii a căror decizie se bazează CHIAR PE opinii de specialitate medicală (solicitate de către această comisie, unor medici înscrişi pe liste dedicate acestui scop – de a emite puncte de vedere profesionale în specialitatea în care activează). Decizia comisiei care stabileşte malpraxisul medical nu este în niciun fel analiză medico-legală”, a transmis Reţeaua de Medicină Legală.

De asemenea, legiştii comentează afirmaţia conform căreia este nevoie de un corp expertal al medicilor.

Conform legislaţiei în vigoare, singurii medici care au capacitate expertală judiciară dobândită prin pregătire specifică în acest sens în cadrul rezidenţiatului, sunt medicii legişti şi medicii de expertiza capacităţii de muncă. Activitatea expertală este diferită de cea medicală, necesitând o evaluare complexă, atât medicală, cât şi juridică, care se învaţă în ani de zile, în cadrul rezidenţiatului (având drept scop tocmai acumularea noţiunilor de interferenţă cu Dreptul pentru a putea oferi justiţiei instrumentele de lucru adecvate acesteia). Medicii de alte specialităţi pot participa la efectuarea unor expertize, în calitate de specialişti, atât la solicitarea unei comisii medico-legale, cât şi a organelor de justiţie, dar ei nu au calitate expertală, ci sunt chemaţi ca referenţi de specialitate cu rolul de a clarifica unele aspecte medicale ale cazului, care, într-adevăr, pot fi uneori accesibile în înţelegerea deplină a semnificaţiei doar unui profesionist în acea nişă”, a mai transmis sursa citată.

Medicii legişti afirmă că ei nu emit opinii medicale, ci elaborează expertize medico-legale bazate de probe care depăşesc ca spectru sfera documentaţiei medicale, fiind apanajul unei anchete, dar şi al solicitărilor proprii medicinei legale de suplimentare a datelor necesare.

”Acestea constau în examinări medico-legale, în evaluarea documentelor medicale, realizarea de analize de laborator, alte tipuri de examinări criminalistice, material probator pus la dispoziţie de organele de anchetă/judecată etc. Probele se analizează în funcţie de cunoştinţele ştiinţifice medicale generale şi de cele particulare cazului, dar şi raportat la cele juridice, nefiind bazate exclusiv pe datele medicale. Trebuie avut în vedere faptul că o expertiză medico-legală răspunde unor întrebări dispuse de către organul de justiţie, care pentru a-şi forma o opinie proprie, sublimează neclarităţile pe care le are prin elaborarea unor obiective ţintite, adresate punctual şi explicit expertului – medic-legist. Din acest motiv pot exista discordanţe, uneori extrem de evidente, între modul în care un caz este evaluat de un medic legist versus un medic de altă specialitate, plecând de la însuşi scopul distinct pe care îl au cele două tipuri de evaluări. Rolul medicilor legişti în cadrul expertizelor privind deficitele în acordarea îngrijirilor medicale este de a „interpreta” datele medicale şi biologice ale pacientului unic, în contextul judiciar / criminalistic complet al cazului, astfel încât ele să poată avea valoare probatorie în justiţie, şi nu doar de a stabili conexiuni fiziopatologice, teoretice – generalizante”, a mai transmis sursa citată.

De asemenea, reţeaua de medicină legală îşi exprimă întreaga disponibilitate de a colabora cu specialişti din alte domenii medicale în activitatea expertală, inclusiv prin realizarea unor protocoale instituţionale.

”În acest sens, Consiliul Superior de Medicină Legală propune public Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Stomatologi din România, Colegiului Farmaciştilor, dar şi altor organizaţii profesionale încheierea unor protocoale de colaborare, care să faciliteze participarea specialiştilor în cadrul comisiilor medico-legale pe baze transparente. Menţionăm că şi în momentul de faţă, opiniile specialiştilor din diverse specialităţi medicale sunt deseori solicitate şi incluse în expertizele medico-legale, şi sunt luate în considerare în formularea concluziilor medico-legale, atât timp cât sunt concordante cu celelalte informaţii din dosarul cauzei avute la dispoziţie şi au rezonabilitatea ştiinţifică necesară aplicabilă cazului particular evaluat. Accentuăm însă faptul că aceste colaborări au fost, în mare parte, întrerupte în ultimii ani, exact datorită refuzului Colegiului Medicilor de a sprijini Reţeaua de Medicină Legală cu opinii de specialitate, din dorinţa, public exprimată, de a avea un corp expertal propriu. Acest lucru a făcut ca multe expertize, care au avut nevoie de opinii de specialitate, să fi fost temporizate, până când acestea au putut fi obţinute. Alteori, acestea nu au putut fi obţinute ca urmare a refuzului referenţilor de specialitate (motivat pe marea responsabilitate juridică pe care o implică, pe lipsa unei reale motivări etc.), iar medicii legişti nu au putut răspunde complet la obiectivelor dispuse, tocmai din dorinţa de a nu emite doar „opinii”, ci răspunsuri pertinente, bazate pe dovezi”, se mai arată ăn comunicatul de presă transmis de Reţeaua de Medicină Legală.

De asemenea, legiştii afirmă că, potrivit Codului de procedură penală şi ale celui de procedură civilă, ”organul de justiţie poate apela, separat de solicitarea unei expertize medico-legale, la obţinerea unor puncte de vedere (declaraţii de martor-expert) din partea unor profesionişti în specialitatea medicală specifică unui anume caz”.

”Înţelegem faptul că se doreşte din partea Colegiului Medicilor din România o schimbare radicală de paradigmă legislativă, mult mai largă, inclusiv decriminalizarea penală a actului medical cu statut de impunitate a corpului medical. Reţeaua de Medicină Legală susţine această atitudine pentru greşelile medicale produse din culpă şi îşi manifestă întreaga disponibilitate de a ajuta la găsirea celor mai bune căi de a rezolva aceste probleme, având în vedere atât binele pacienţilor, cât şi al medicilor”, a mai transmis sursa citată.

Legiştii reiterează disponibilitatea de a readuce colaborarea celor două instituţii la un nivel de eficienţă şi funcţionalitate, benefice actului de justiţie şi justiţiabililor.

Colegiul Medicilor din România (CMR) consideră că în noua lege a malpraxisului ar trebui introdusă opinia unui expert medical independent, ca fiind obligatorie şi nu opţională, în cadrul unei anchete. O astfel de propunere a fost înaintată Parlamentului României încă din toamna anului trecut, a subliniat, vineri, CMR.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

8 comentarii

  1. Sandesc, Vicepreședinte SRATI, a dat verdictul la televizor: „medicii arestați sunt nevinovați!”
    Mult tupeu au unii!

  2. Și mai e un jmecher, deștept rău, Rogobete – Secretar de Stat în MS.

  3. Dar e simplu! Nu trebuie sa fii „expert” ca sa realizezi ca daca ii administrezi INTENTIONAT unui pacient un medicament/procedura gresit(a) iar in foaia de observatii scrii altceva, anume ce ar fi trebuit sa-i administrezi in mod corect, atunci este evident ca ai intentii malefice. Nu exista scuza pentru asta.
    In rest, intr-adevar, grad de vinovatie, complicitati, mobil, pedeapsa, etc sunt treaba justitiei.

  4. In cazul deceselor de la Sf Pantelimon justitia media din care lipseste prezumtia de nevinovatie a prezentat urmatoarele date: au decedat mai multi pacienti intr-un week-end; unui pacient de 54 ani doctorul i-a prescris scaderea dozei de noradrenalina dar asistenta, considerand decizia medicului gresita, a administrat noradrenalina (pe care a procurat-o pe raspundere proprie sau cum si de unde?) IN PERFUZIE, nu cu injectomatul, la doza apreciata si calculata de ea ca fiind corecta; dupa cateva zile in care pacientului i se administra doza mamut de noradrenalina apreciata de asistenta ca fiind cea corecta (medicul neintreband asistenta de ce a administrat atatea zile alta doza decat cea indicata), medicul reduce iar doza de noradrenalina si pacientul decedeaza. Ca urmare a datelor prezentate, apar urmatoarele intrebari: de ce trebuie considerata incalcarea protocolului de administrare a noradrenalinei (care prevede administrarea in doze mari pentru o perioada de cateva zile, in caz contrar aparand insuficienta de organe) o obligatie a medicului ATI; cum si de unde a procurat asistenta noradrenalina perfuzabila daca medicul a indicat o doza mult mai mica prin injectomat; cum a acceptat medicul (care a indicat micsorarea dozei de noradrenalina), sa ii fie administrata doza mamut pacientului cateva zile dupa ce indicase contrariul si apoi sa scada, din nou, doza; de ce marturia unei asistente care are in fisa postului administrarea tratamentului (potrivit careia medicul i-a indicat sa falsifice doza in foaia de observatie) este considerata o proba suficienta pentru arestarea preventiva, in definitiv administrarea tratamentului fara recomandare medicala a fost initiat de asistenta; de ce au fost scoase cele 2 doctorite incatusate in halate in timpul serviciului cu toate televiziunile prezente; cum ajung date din rechizitoriu in presa, din moment ce parchetul si alte institutii pastreaza in mare secret pana la prescriere datele dosarelor scursurilor corupte sau alte date care, desi sunt informatii de interes public, nu sunt comunicate publicului (cum ar fi cheltuielile MJ in Brazilia sau cheltuielile marelui calator cu avioane private).

    • pai vezi ca mai multe asistente au ciripit, nu mai e vorba doare de una acum. daca mai punem si convorbirile inregistrate ne-am facut cu un caz fiabil. acum tu vrei sa duci discutia in alta parte. de ce vrei s-o duci doar intr-o parte politica anume este intrebarea? troll psd cumva?

  5. @uset
    Da’ dăștept ești bre…

  6. Poate că asistentele au fost „stimulate” de către familia disperată ,să țină pacientul (artificial) în viață,dar medicii le-au încurcat afacerile și apoi au fost șantajate de familie.

    • pai ideea nu era ca pacientii sa fie tinuti in viata? ce logica are ce ai scris tu acolo? acum asistentele sunt de vina ca au tinut pacientii in viata si doctorii sunt eroii ca i-au omorat?