Medicina de familie, anestezie-terapie intensivă, pediatrie, boli infecţioase, epidemiologie, microbiologie şi sănătate publică sunt, anul acesta, specializările cu cele mai multe locuri alocate la Rezidenţiat

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, arată că medicina de familie, anestezie-terapie intensivă, pediatrie, boli infecţioase, epidemiologie, microbiologie şi sănătate publică sunt, anul acesta, specializările cu cele mai multe locuri alocate la rezidenţiat, al cărui concurs se desfăşoară, duminică, în şase centre universitare din ţară.

„Admiterea la rezidenţiat trebuie să ţină cont de numărul de absolvenţi ai universităţilor de medicină, care nu au drept de liberă practică, şi de priorităţile pe care le are România în domeniul resurselor umane. Alocarea de posturi pentru rezidenţiat a ţinut cont de aceste elemente şi de capacitatea de şcolarizare. (…) Este un rezidenţiat de tranziţie pentru că una dintre reformele majore care va fi implementată prin PNRR se va referi la resursele umane din sănătate şi vrem să răspundem nevoii de servicii de sănătate a populaţiei, Nu putem să pregătim rezidenţi de dragul pregătirii, ci, pregătim rezidenţi pentru ca ei să devină specialişti şi să poată să ofere populaţiei serviciile de sănătate pentru fiecare specialitate de care oamenii au nevoie. Până anul viitor vom avea o nouă abordare care să permită dezvoltarea cu prioritate a specializărilor care sunt deficitare şi să căutăm o stabilizare a personalului medical care în momentul de faţă nu beneficiază de specialişti din diverse domenii”, a afirmat Rafila, duminică, la Romexpo, conform Agerpres.

Ministrul Rafila a subliniat că opţiunile profesionale ale absolvenţilor universităţilor de medicină şi farmacie sunt respectate, dar scopul organizării specializării de rezidenţiat este „să oferim specialişti din toate din specialităţile necesare ca să poată să ajungă (…) în toate localităţile din România”.

„Vom avea o mapare a nevoii de servicii de sănătate din toată ţara şi atunci vom putea să corelăm şi mai bine cifrele de şcolarizare cu capacitatea universităţilor, pe de o parte, şi cu nevoia de servicii de sănătate. Absolvenţii facultăţilor de medicină nu au drept de liberă practică decât dacă termină un program de pregătire în rezidenţiat”, a adăugat Rafila.

Pentru a promova examenul de rezidenţiat, un absolvent de medicină trebuie să obţină minimum 60% din punctajul cel mai mare obţinut de candidaţi.

„Medicina de familie are, întotdeauna, cele mai multe locuri alocate. Există 700 de localităţi din ţară unde nu există medic de familie. 700 de localităţi nu au medici de familie şi 47% dintre localităţi nu au suficienţi medici de familie. Medicina de familie e un domeniu complex, este răspunsul pe care trebuie să îl dea orice ţară problemelor de sănătate şi asta nu înseamnă să ai medici de familie, ci să le creezi şi un cadru profesional, pe de o parte – posibilitatea de a face investigaţii, de a prescrie tratamente. Avem în PNRR 3.000 de cabinete de familie pe care să le dotăm, avem peste 1.000 evaluate şi în curând vom semna primele contracte cu medicii de familie, încât să îşi poată să îşi doteze cabinetele. Sperăm ca acest demers pe care îl facem să fie stimulativ, încât tot mai mulţi tineri să opteze pentru acest domeniu care este foarte important. (…) Trebuie să existe stimulente pentru medicii de familie, pentru ca tinerii să acceseze şi localităţile din mediul rural, chiar mai îndepărtate de oraş”, a mai spus Rafila.

Ministrul şi-a exprimat dorinţa să existe „un sprijin politic pentru profesionalizarea Direcţiilor de Sănătate Publică pentru ca, într-un viitor nu foarte îndepărtat, acestea să poată să fie conduse de medici”.

Preşedintele comisiei de rezidenţiat, secretarul de stat Adriana Pistol, a menţionat că la concursul naţional de intrare în Rezidenţiat în domeniile medicină, medicină dentară şi farmacie s-au înscris 10.330 de candidaţi la Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara.

„Pentru domeniul medicină avem un număr mai mare de locuri la rezidenţiat faţă de numărul absolvenţi. Îi încurajăm pe tineri să ocupe aceste locuri, astfel încât specializările deficitare să fie încet încet acoperite. Totul a decurs, până în prezent, conform programului şi metodologiei aprobate. Nu au existat incidente, totul decurgând normal şi firesc”, a spus Pistol.

Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, Viorel Jinga, a evidenţiat condiţiile egale de concurs de la Romexpo pentru toţi candidaţii

„Romexpo este o locaţie foarte bună pentru acest examen pentru că asigură condiţii similare pentru toţi participanţii la concurs. (…) Deficienţa cadrelor de la medicina de familie, să vedem cum (…) completăm acolo unde este cazul. Mulţi vor centre universitare mari. În localităţi mai mici, în spitalele judeţene, sunt specialităţi foarte bune care nu sunt ocupate de către specialişti. La repartiţie o să vedeţi că se ia mai greu chirurgia cardiovasculară şi chirurgia mare şi se merge către specialităţi unde privatul are un loc important”, a spus Jinga.

La Romexpo au fost prezenţi aproximativ o treime din numărul total de candidaţi. Concursul a durat 4 ore şi testele de tip grilă au inclus 200 de întrebări.

Absolvenţii de medicină, din acest an şi anii anteriori, concurează pentru 5.866 de locuri şi posturi din cadrul unităţilor sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii şi a autorităţilor publice locale, pentru cele trei domenii de pregătire: 4.734 locuri şi posturi pentru domeniul medicină, 621 locuri pentru domeniul medicină dentară şi 511 locuri şi posturi pentru domeniul farmacie.