Medicina de laborator asigură acuratețea diagnosticelor. Dr. Daniela Vișan, MedLife: „Un rezultat greșit poate însemna un tratament greșit”

Dacă nu ar fi făcut medicină de laborator, dr. Daniela Vișan ar fi studiat matematică. Chiar și așa, nici acum nu e departe de matematică, având în vedere cât de riguroase sunt procedurile din laborator, câte sisteme de verificare există și cum cea mai mică eroare, dacă apare, e investigată, îndreptată, iar procesele – îmbunătățite.

Dr. Daniela Vișan este șefa laboratorului MedLife Craiova, pe care îl cunoaște ca-n palmă, pentru că lucrează aici din 2007. Coordonează o echipă formată din registratori, asistente medicale, biologi, biochimiști și medici din trei laboratoare, care acoperă patru județe: Dolj, Olt, Vâlcea și Gorj. Sunt colegi cu care lucrează chiar de 15-18 de ani.

Chiar dacă nu intră în contact direct cu pacientul, dr. Vișan intră în contact cu aspecte esențiale ale stării lui sale de sănătate, acelea care, de multe ori, determină un diagnostic sau un tratament. Și tocmai de aceea nu lasă loc nici de greșeală, nici de întârzieri. 80% dintre probele care ajung în laboratorul ei sunt lucrate în aceeași zi, tocmai ca pacientul să-și primească imediat rezultatele, iar restul – în maximum două zile.

„Am ținut foarte mult la lucrul acesta, este important ca pacientul să-și primească în aceeași zi rezultatele”, spune ea. „Mă pun în situația lor: și eu, dacă fac un simplu INR (n.r. care verifică coagularea sângelui), de care depinde continuarea sau ajustarea tratamentului, vreau să știu rezultatul cât mai repede.” Și pentru asta, nu pleacă acasă seara până nu validează toate buletinele de analize, 250 pe zi, în medie. „Fiecare buletin de analize trebuie să treacă pe la mine. Altfel, dacă eu nu-l văd si nu îl validez, acel rezultat nu are nicio finalitate și nu ajunge la pacient.”

În laborator totul este automatizat și nu este loc de greșeală umană. Analizoarele, aparatele care lucrează fiecare diferite tipuri de investigații: unul de hematologie, unul de imunologie, unul de biochimie, sunt calibrate si verificate în fiecare dimineață și, ulterior, după fiecare opt ore sau 100 de pacienți. „De la momentul înregistrării pacientului, informațiile ajung în analizor, care știe ce are de făcut”, explică dr. Vișan. „Analizoarele nu ne permit să facem erori.”

Mai mult, dacă rezultatele arată niște valori critice, pacientul este chiar sunat personal din laborator, ca să meargă la medic urgent: „Un INR mai mare de 6, de exemplu, sau trombocite sub 30.000 înseamnă că pacientul are risc acut de sângerare. Nu-l putem lăsa așa.”

Alte situații când dr. Vișan contactează direct pacientul vizează rezultate delicate, care trebuie comunicate față în față și însoțite de consiliere: „Am avut situații de-a lungul anilor când eu a trebuit să dau prima vestea nu tocmai plăcută, să audă de la mine un diagnostic sau o suspiciune de diagnostic.”

Uneori e vorba de un tată care află rezultatul testului de paternitate, alteori este vorba de pacienți confirmați cu HIV-SIDA. În acest caz, consilierea e obligatorie: pacientul nu primește rezultatul pe mail, ci e sunat să vină la laborator, află într-un spațiu privat și e îndrumat către o secție de boli infecțioase.

Situațiile astea sunt dificile, mărturisește dr. Vișan, dar măcar are certitudinea că rezultatul e corect, căci trece printr-un întreg proces intern de validare: după un test rapid, de screening, dacă rezultatul e pozitiv sau slab pozitiv, se repetă automat testul din aceeași probă de sânge. Dacă iar iese pozitiv, se verifică printr-o metodă superioară: anticorpii anti-HIV 1+2 și, dacă și acesta iese pozitiv, e contactat pacientul, i se recoltează iar sânge, se repetă tot procesul, iar confirmarea finală se obține printr-o analiză Western Blot.

Procesul e similar pentru sifilis: un test pozitiv de screening, VDRL sau RPR carbon, trebuie confirmat printr-o analiză TPHA, pentru că riscă să dea rezultate fals pozitive, mai ales la femeile gravide. După un VDRL pozitiv, pacientul e fie sunat, fie pe buletinul de analize apare recomandarea de a face cel de-al doilea test.

Pentru alte boli cu transmitere sexuală există paneluri care, dintr-o singură probă (secreție vaginală, uretrală, recoltate la medicul ginecolog sau urolog, sau chiar urină – recoltată de pacient) pot detecta prin PCR mai mulți patogeni, cum ar fi Chlamydia, Trichomonas, Mycoplasma, Gonococ. În plus, se pot face culturi bacteriene sau de fungi. Indiferent dacă există sau nu simptome, dr. Vișan sugerează ca acest panel să se facă numai la recomandarea medicului, în context clinic. Fără simptome, pentru liniștea lor, adulții activi sexual ar putea face acest panel o dată pe an, ca screening.

Dr. Vișan nu crede că românii se supra-investighează, în general. E indicat să facem o dată la șase luni analizele uzuale: hemogramă, VSH, glicemie, colesterol, uree, creatinină, sumar de urină, spune ea.

Medicul acordă o atenție deosebită instruirii personalului din „pre-analitic”, adică registratorii și asistentele din punctele de recoltare, pentru că riscul de eroare acolo există – de exemplu, o eprubetă să plece spre laborator fără cod sau să ajungă de abia a doua zi după ce a fost recoltată.

„Îmi place să fiu atentă și foarte atentă și cred că am un fler al greșelii”. Aici intervine și sistemul informatic, care arată inclusiv secunda când a fost recoltată o probă, și momentul când a ajuns în laborator. Înainte de astfel de sisteme, riscul de erori era mult mai mare.

În plus, medicul are mereu telefonul deschis pentru colegii din punctele de recoltare. De exemplu, se mai întâmplă ca pacienții să vină cu niște bilețele scrise de mână și să nu se înțeleagă ce analize trebuie să facă. Atunci, cei din recepție o sună și problema se rezolvă pe loc.

Deși dr. Vișan lucrează zi de zi cu aparate și sisteme informatice, se raportează continuu la pacient: la nevoile, așteptările și emoțiile lui. Un medic de laborator bun ar trebui să trateze fiecare probă de sânge ca și cum ar fi a mamei lui, spune ea. „Cu câtă atenție aș trata acea probă? Maximum de atenție, da? Așa îmi place să cred că tratez fiecare probă în parte”.

***

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată. Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde. Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/.