Mediul de afaceri avertizează că avalanșa de proiecte populiste inițiate de PSD, Pro România și ALDE prin care sunt plafonate prețuri și amânate plățile poate declanșa o criză economică și mai profundă

Sectoare vitale ale economiei românești pot fi date complet peste cap de un pachet legislativ adoptat în grabă de Parlamentul României, fără un dialog cu Guvernul, autoritățile de reglementare, patronate și sindicate, avertizează confederația patronală Concordia, care reunește zeci de federații reprezentative pentru sectoare industriale.

Reprezentanții mediului de afaceri se referă la un pachet de propuneri legislative inițiate de PSD, ALDE și Pro România privind suspendarea rambursării creditelor la bănci, amânarea plății contribuțiilor sociale și scutirea de la plata chiriei, amânarea plății facturilor la utilități.

”Multe dintre inițiativele legislative care se vor afla pe agenda Camerei Deputaților au fost adoptate de Senat în 24 de ore, deși reglementează masiv zone esențiale pentru viața cetățenilor și a consumatorilor: utilitățile, telecomunicațiile, mâncarea, medicamentele, chiriile și creditele. Rezultatul combinat al tuturor acestor inițiative poate crea distorsiuni atât de mari la nivelul economiei naționale încât ea să înceteze să mai funcționeze ca o economie liberă”, arată confederația patronală într-un comunicat de presă.

Unele dintre aceste proiecte sunt pe agenda ședinței de azi a Camerei Deputaților.

Concordia listează proiectele care ”pot genera importante efecte negative pentru sectoare critice ale economiei și au potențialul de a destabiliza siguranța alimentară, siguranța alimentării cu energie și a telecomunicațiilor, precum și stabilitatea instituțiilor financiare”.

• Amânarea plății utilităților și serviciilor de telecomunicații poate avea un impact semnificativ în aceste industrii și în cele care depind de ele. Valoarea facturilor de utilități și telecomunicații care se cere a fi amânată se ridică la câteva sute de milioane de euro și aceste industrii nu au cum să suporte acest cost fără sprijin din partea statului. Asigurarea aprovizionării cu electricitate și servicii de telecomunicație este esențială în orice moment, dar mai ales în această perioadă.
• În cazul plafonării prețului la alimente și medicamente, experiența istorică a secolului XX ne arată că plafonarea prețurilor este cel mai adesea o rețetă pentru penurie și are mereu efecte contrare celor urmărite de legiuitor. Nu există niciun motiv pentru care prețurile să fie plafonate prin lege și nu avem niciun semnal că aceste prețuri au crescut în ultima vreme dincolo de limitele unei situații în care cererea globală pentru anumite produse a explodat. În această perioadă, cei vizați au fost în permanentă legătură cu autoritățile abilitate – Consiliul Concurenței și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) pentru buna desfășurare a activităților comerciale.
• În cazul sistemului financiar-bancar considerăm că deciziile trebuie luate doar în urma unor discuții cu Banca Națională a României pentru a avea o imagine a efectelor sistemice pe care le au măsurile propuse și în strânsă coordonare și cu Guvernul care a adoptat deja măsuri în acest sens. Impunerea de soluții generalizate, fără studii de impact, nu ajută economia, populația, companiile și în niciun caz revenirea economică viitoare. Este nevoie de echilibru și rațiune economică în deciziile de politici publice pentru utilizarea optimă a resurselor economice ale sistemului financiar, astfel încât să nu rămânem fără tracțiune în activitatea de creditare și mai ales, să nu fie afectate lichiditatea și capitalizarea băncilor, care vor fi principalele motoare de redresare economică în viitorul apropiat. Astfel, orice măsuri de suport trebuie bine evaluate astfel pe de o parte să gestionăm optim resursele disponibile, iar pe de altă parte măsurile de susținere implementate pentru afaceri și populație să fie bine direcționate și corelate cu nevoia de a păstra întreaga economie funcțională, riscând altfel să nu aibă efectele scontate, ci chiar contrare pentru clienții bancari (companii și consumatori) și economie.

Marcel Ciolacu și Călin Popescu Tăriceanu (InquamPhotos / Adriana Neagoe)