DOCUMENT Mediul de afaceri cere statului să pompeze 30 miliarde de euro în economie

Statul ar trebui să pompeze în economie în perioada următoare circa 30 miliarde de euro, dacă vrea să diminueze impactul crizei economice declanșate de epidemia cu COVID-19, spun la unison reprezentanții mai multor asociații patronale precum ANAT, UNTRR, HORA, Romanian Business Leaders sau Consiliul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii. În plus, spun aceștia, întregul sistem economic din România riscă să se prăbușească sub presiunea cheltuielilor uriașe din sectorul bugetar dacă nu se iau măsuri similare cu cele din sectorul privat.

„Un calcul simplu ne arată că, dacă economia românească ar fi afectată cu 50% pe lună, în următoarele 3 luni, apoi în continuare cu 20% pe lună, pentru încă trei luni, impactul total în PIB-ul din acest an ar fi de peste 15%. (…) Aceste cifre sunt valabile într-un scenariu care, în prezent, nu mai pare scenariul de bază, ci un scenariu optimist – scenariul de bază devine, pe zi ce trece, unul în care economia globală ar intra într-o recesiune mai lungă, cu un nou vârf al crizei în toamnă, în loc să vedem în Q4 semnele revenirii economice”, scriu reprezentanții mediului de afaceri într-o scrisoare deschisă înaintată atât președintelui Klaus Iohannis, premierului Ludovic Orban, cât și conducerilor partidelor politice din România.

Puteți citi aici integral apelul făcut de mediul de afaceri pentru salvarea economiei 

Potrivit acestora, Guvernul trebuie să gândească măsuri pentru injectarea în economie a unei sume echivalente cu 15% din PIB, adică undeva la 30 de miliarde de euro. Vorbim aici despre „injecții de cash și forme de garantare a creditării economiei, inclusiv pentru gospodăriile/persoanele afectate, precum și mărirea semnificativă a investițiilor publice – peste nivelul inițial bugetat pentru 2020 – investiții care pot ajuta la repornirea economiei și crearea de locuri de muncă, atât pe zona de infrastructură mare, unde România oricum este încă deficitară, cât și în direcția digitalizării sistemului public, a continuării debirocratizării și a dezvoltării de proiecte de e-guvernare”.

În ceea ce privește măsurile de sprijin deja adoptate de autorități, precum amânarea plății taxelor sau a ratelor pentru persoane fizice și juridice, reprezentanții mediului de afaceri spun că, deși acestea ajută temporar, nu vor preveni colapsul multor companii și nu reprezintă un suport efectiv din partea statului pentru românii de rând și firmele care s-au trezit sau se vor trezi cu veniturile decimate de șocul economic care va urma.

Iar România poate aloca sume importante pentru sprijinirea mediului de afaceri și a populației în contextul în care are un grad de îndatorare cu mult sub cel al altor state din Uniunea Europeană, iar recent autoritățile de la Bruxelles au dat dat liber la cheltuieli statelor membre pentru măsuri de sprijire a economiei.

„Suntem conștienți de faptul că ar putea exista și efecte colaterale în urma unei astfel de intervenții economice majore, consecințe din punct de vedere al monedei naționale, inflației etc., suntem conștienți că sumele împrumutate ar  putea costa mult și să fie lăsate moștenire nedorită următoarelor generații. Dar credem că dacă acest efort nu se va face, consecințele vor fi și mai grave, pe termen lung”, se arată în apelul făcut de 11 asociații patronale, care reunesc firme ce activează în mai multe domenii precum turism, industria ospitalității, transporturi, și numeroși antreprenori.

O intervenție substanțială a statului acum, spun aceștia ar putea ajuta economia să nu intre în recesiune. În caz contrar ne putem aștepta la câteva sute de mii de companii românești, în special cele mici și medii, care vor fi închise în mod voluntar sau vor intra în faliment, cu un impact uriaș la nivelul angajaților lor, societății, dar și la nivelul întregului ecosistem de business din România.

Mediul de afaceri atrage atenția și asupra faptului că deși sectorul privat a trimis în șomaj tehnic sau a concediat peste un milion de angajați, românii care lucrează la stat nu au fost în niciun fel afectați de criza COVID-19, din punct de vedere al veniturilor, până în acest moment. Statul a evitat să ia măsuri de reducere a cheltuielilor cu angajații. Asta în condițiile în care ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, recunoaște că se confruntă cu o scădere drastică a veniturilor la bugetul de stat.

Potrivit datelor MInisterului Muncii, până pe 6 aprilie au fost trimiși în șomaj tehnic și și-au văzut veniturile reduse aproape 953.000 de români, iar peste 187.000 au fost concediați și au rămas practic fără niciun venit.

Mediul de afaceri se așteaptă ca numărul celor trimiși în șomaj tehnic sau disponibilizați să crească în perioada următoare până aproape de 2 milioane de persoane.

„Reducerea cheltuielilor aparatului de stat trebuie să devină o prioritate pentru a trece cu bine prin criză. (…) Considerăm că solidaritatea între sistemul public și mediul privat în această situație este absolut necesară, nu doar pentru că sub presiunea cheltuielilor uriașe din zona bugetară întregul sistem economic din România se va prăbuși în această criză, ci și pentru faptul că, după terminarea acestei crize, mediul privat va fi defavorizat pentru că românii vor vedea încă o dată că a fost mult mai bine și mai sigur să fie angajați în sistemul public din România și nu în economia reală, în mediul privat de business”, scriu în apelul lor reprezentanții mediului de afaceri.

Aceștia propun crearea unui grup de criză economică din care să facă parte reprezentanți ai Guvernului, ai partidelor politice, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sistemului bancar și care să analizeze posibilitatea unei injecții consistente de fonduri în economie.

FOTO: pexels.com