MEGA Ungaria la cârma Consiliului UE / Cele șapte priorități ale lui Viktor Orban

La fiecare șase luni, Consiliul UE, adică locul în care miniștrii statelor membre adoptă legile propuse de Comisia Europeană, are parte de un președinte nou, sub forma unei țări din cele 27 care își asumă președinția rotativă. Iată că la scurt timp după rezultatele alegerilor care au înclinat Parlamentul European spre dreapta, vine rândul Consiliului UE să primească o nouă direcție: Ungaria a asumat Președinția rotativă a Consiliului UE de la 1 iulie și până la 31 decembrie 2024.

Viktor Orban ajunge la cârma Consiliului UE după ce în ultimele zile ne-a oferit deja câteva mostre din viziunea sa despre direcția în care ar trebui să se îndrepte UE. Pe 30 iunie, la Viena, anunța crearea unei noi formațiuni europene de dreapta, împreună cu președintele partidului austriac FPO, Herbert Kickl, și cu președintele ANO, fostul premier ceh Andrej Babis. Desigur, mai e mult până departe, întrucât această nouă familie, intitulată „Patrioți pentru Europa”, trebuie să fie sprijinită de 23 de europarlamentari, din cel puțin șapte state membre, pentru a forma un grup politic oficial în Parlamentul European.

Cum vede guvernul maghiar agenda europeană în următoarele 6 luni? Sloganul Președinției spune tot: Make Europe Great Again (#MEGA). O MEGA Europă, inspirată în mod evident după sloganul campaniei lui Donald Trump, la care Ungaria dorește să contribuie, conform site-ului oficial al Președinției rotative, printr-un “comportament de mediator, în spiritul unei cooperări sincere între statele membre și instituții, în vederea păcii, securității și a prosperității unei Uniuni cu adevărat puternice”. O frază ce se află în totală contradicție cu comportamentul guvernului maghiar de până acum, obișnuit să se opună prin veto la decizii majore ale Uniunii. Trebuie doar să ne amintim de blocajul realizat de Ungaria în negocierile privind condiționarea fondurilor europene privind statul de drept, blocarea ajutorului pentru Ucraina de 6 miliarde de euro, dificultățile puse de Ungaria inițial în progresul de dialog de pre-aderare al Ucrainei la UE și insistențele de slăbire a sancțiunilor UE la adresa Rusiei.

De asemenea, este greu de crezut că Ungaria va reuși să se comporte ca un mediator onest când Orban își concentrează eforturile pentru a debloca cele 19 miliarde euro fonduri europene neacordate de Comisia Europeană din cauza discriminării în repetate rânduri de către Ungaria a minorităților, nerespectarea prevederilor europene legat de acordarea statutului de refugiat, privarea de libertate de exprimare a profesorilor și a presei, precum și din cauza îngrijorărilor legate de corupție și independența justiției.

Care sunt prioritățile Ungariei pentru Președinția Consiliului UE?

Nu mai puțin de 7 teme ambițioase sunt puse pe masa Consiliului UE de către Ungaria pentru următoarele 6 luni. Teme ce vizează strategii esențiale pentru UE în perioada următoare, precum și reforme absolut necesare. O agendă ce îngrijorează oficialii de la Bruxelles care interpretează dorința guvernului maghiar de a conduce discuțiile pe domenii cheie drept o încercare de a impune conservatorism și chiar stagnare pe politici europene esențiale pentru țări precum România și Republica Moldova.

Competitivitatea europeană într-un nou acord

UE rămâne în urma concurenților săi globali precum SUA și China, așa că trebuie să regândească modelul economic prin care să stimuleze competitivitatea europeană. De altfel, cel mai așteptat raport acum la începerea noii legislaturi europene este cel al lui Mario Draghi, prin care propune o nouă viziune pentru o Europă competitivă. Cum menținem inflația în parametri normali, cum reducem din datoria publică, cum pot consumatorii să aibă parte de prețuri reduse la energie, cum consolidăm lanțurile de aprovizionare, cum ne creștem productivitatea, la toate aceste întrebări trebuie să răspundă UE cu o viziune echilibrată, de centru, pentru a putea avea parte de sprijinul politic al unui spectru întreg divers și, pe alocuri, contradictoriu.

Prin urmare, președinția maghiară va avea de gestionat această strategie industriale și menționează că un nou acord european de competitivitate va fi o prioritate cheie în următoarele 6 luni, concentrându-se pe o creștere durabilă, aprofundarea pieței interne, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, promovarea mediului verde și digital în parteneriat cu părțile interesate din economie și cetățenii europeni, cooperarea internațională și asigurarea stabilității și sustenabilității locurilor de muncă.

Politica europeană de apărare

În teorie, Președinția maghiară va pune un accent deosebit pe consolidarea bazei tehnologice și industriale europene de apărare, inclusiv pe inovarea în domeniul apărării și pe îmbunătățirea cooperării în domeniul achizițiilor de apărare între statele membre, dincolo de implementarea Busolei strategice care definește principalele direcții ale politicii de apărare a UE. În practică, sperăm însă că nu vom mai fi martori la încă un blocaj din partea Ungariei precum cel pe ajutorul de 6 miliarde de euro pentru Ucraina.

reO politică de extindere consecventă și bazată pe merit

Președinția maghiară pune ca prioritate în mod surprinzător extinderea UE, însă din păcate se concentrează doar pe cooperarea cu Balcanii de Vest, fără să menționeze elemente legate de discuțiile cu Republica Moldova și Ucraina. Însă și în cazul Balcanilor de Vest, președinția maghiară nu se aruncă înainte în deziderate ambițioase, ci dorește “o politică de extindere bazată pe merit, echilibrată și credibilă”.

Oprirea migrației ilegale

Dacă pe politica de extindere nu avem angajamente clare, oprirea migrației ilegale este în schimb un deziderat puternic al Președinției maghiare. Stoparea migrației ilegale și a contrabandei de persoane este poate una dintre cele mai clari priorități menționate de Ungaria pentru aceste 6 luni. Se dorește o cooperare mai strânsă cu țările limitrofe UE, precum și cu țările cheie de origine și de tranzit, returnări mai eficiente și soluții inovatoare pentru normele privind azilul, punând astfel sub semnul întrebării viitorului Pactului pe Migrație adoptat înainte de alegerile europene.

Conturarea viitorului politicii de coeziune

Un punct care interesează România și pe care sperăm ca România să aibă o voce relevantă și puternică în Consiliu este viitorul politicii de coeziune. Fără doar și poate, politica de coeziune a fost principala sursă de investiții a UE și a ajutat în mod indiscutabil țările să se dezvolte, mai ales România. Cu toate acestea, după cum subliniază cel de-al 9-lea Raport de coeziune, există în continuare decalaje semnificative de dezvoltare între statele membre și chiar în interiorul regiunilor, având în vedere că mai mult de un sfert din populația UE trăiește în regiuni care nu ating 75% din nivelul mediu de dezvoltare al Uniunii. Iar în contextul PNRR și a modului în care a fost gândit acest mecanism, se pune problema dacă un instrument bazat mai mult pe performanță poate avea o eficiență mai mare decât un instrumentele clasice de fonduri europene. Astfel, președinția maghiară va propune o dezbatere strategică la nivel înalt privind viitorul politicii de coeziune, inclusiv rolul acesteia în promovarea competitivității și a ocupării forței de muncă, precum și în abordarea provocărilor demografice.

O politică agricolă a UE centrată pe fermieri

O altă prioritate din președinția maghiară pe care România trebuie să se poziționeze este viitorul Politicii Agricole Comune în contextul condițiilor meteorologice cauzate de schimările climatice, a creșterii importurilor din țări terțe și a riscului securității alimentare. Președinția maghiară va încuraja Consiliul UE să îndrume noua Comisie în formularea regulilor politicii agricole a Uniunii după 2027 pentru o economie competitivă, rezistentă la criză și durabilă. Promovarea agriculturii durabile este o prioritate cheie pentru a găsi un echilibru rațional în ceea ce privește obiectivele strategice ale Pactului Verde European, stabilizarea piețelor agricole și un nivel de trai decent pentru fermieri.

Abordarea provocărilor demografice

Îmbătrânirea accelerată a societăților europene, sistemele deficitare de asistență socială și penuria de forță de muncă sunt probleme de lungă durată și care se intensifică în toată Europa, care trebuie abordate urgent și eficient. Îmbătrânirea societății, tranziția verde și digitală, depopularea rurală, creșterea presiunii asupra resurselor financiare și schimbările de pe piața muncii generează astfel de probleme și provocări demografice care trebuie puse în centrul atenției. Președinția maghiară nu propune soluții concrete pentru aceste elemente întrucât știe că aceste competențe rămân la statele membre, însă dorește să atragă atenția asupra lor pentru a promova o Președinție preocupată de aspectele sociale.

Rămâne de văzut cât de mult se va putea distinge Președinția maghiară ca mediator între statele membre și agenda politică a lui Viktor Orban.