Meleșcanu atacă la Curtea Constituțională constituirea completurilor de 3 judecători de la Instanța Supremă

Preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, a sesizat, joi, Curtea Constituţională cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în privinţa constituirii completurilor de 3 judecători de la Instanța Supremă. Meleșcanu susține că, fiind constituite pe baza Regulamentului ICCJ, acestea au fost desemnate în mod arbitrar.

Comunicatul integral al președintelui Senatului: 

Încă din anul 2018, Curtea Constituțională s-a pronunțat în privința legalității constituirii unor complete la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, mai exact, completele de 5 judecători abilitate prin lege să judece înalții demnitari ai statului. Cu această ocazie, Curtea a arătat cu valoare de principiu, și în acord cu art.73 alin.3 lit.l) și art.126 alin.4 din Constituția României, că regulile privind organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești în general, și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în special, sunt de domeniul legii organice.

Altfel spus, doar Parlamentul României, prin lege organică, poate stabili organizarea și funcționarea instanțelor de judecată, inclusiv modul de constituire a completelor de judecată. Aceasta, deoarece într-un stat de drept european și democratic, justiția se înfăptuiește numai prin lege și în numele legii.

Dacă în privința completelor de 5 judecători, Curtea Constituțională a stabilit că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Regulamentul de organizare și funcționare administrativă pe care l-a adoptat a adăugat în mod nepermis la lege, în privința completelor de 3 judecători, toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin suszisul Regulament, de cea mai înaltă instanță de judecată a țării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii.

Acest lucru a fost semnalat la început de unele instanțe din țară care au admis excepțiile de neconstituționalitate ale unor justițiabili, sesizând Curtea Constituțională cu această problemă.
În același sens, Avocatul Poporului a dat curs numeroaselor sesizări venite din partea cetățenilor și a sesizat la rândul său, Curtea Constituțională, în legătură cu problema constituirii completelor de 3 judecători.

Prin urmare, era de datoria mea, ca președinte al Senatului, cameră decizională în procedura parlamentară a adoptării legii organice privind organizarea și funcționarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform art.75 alin.1 și alin.3 din Constituția României, să sesizez Curtea Constituțională în legătură cu acest conflict juridic de natură constituțională.

Aceasta cu atât mai mult cu cât potrivit art.16 din Constituția României, cetățenii sunt egali în fața legii și nimeni nu este mai presus de lege.

Reamintim că, în 3 iulie, Curtea Constituțională a admis, în urma unei sesizări a lui Florin Iordache, conflictul dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție privind completurile de 3 judecători specializate pe corupție de la Instanța Supremă.

Florin Iordache afirma că ICCJ a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Sesizarea a fost făcută în perioada în care preşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi-a delegat atribuţiile către Florin Iordache. Demersul a fost făcut cu intenția de a anula decizia completul de 3 judecători de la ÎCCJ, care îl condamnase în primă instanță pe Dragnea la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare.

”Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, a transmis Curtea atunci într-un comunicat de presă.

Decizia nu a avut efect asupra procesului lui Liviu Dragnea.

Instanța Supremă a decis în 21 octombrie rejudecarea dosarului de corupție al lui Dan Șova, acesta devenind primul beneficiar al deciziei CCR privind lipsa de legalitate a completurilor de trei judecători.

De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis suspendarea procesului în care Darius Vâlcov a fost condamnat la opt ani de închisoare și va sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a vedea, în contextul deciziei CCR pe completurile de trei judecători, dacă are prioritate legislația națională sau cea europeană.

În noiembrie anul trecut, CCR a stabilit că Înalta Curte nu ar fi interpretat legislația corect și nu ar fi constituit legal completurile de 5 judecători care dau sentințele definitive în dosarele demnitarilor și magistraților. Decizia a dus la rejudecarea mai multor cazuri celebre și la eliberarea unor oameni politici precum Elena Udrea, Dan Șova sau Constantin Niță.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea