Menopauza: sănătate, hormoni, muncă / Cum vrea Franța să facă din efectele majore ale acesteia asupra femeilor o prioritate de sănătate publică

Bufeuri, risc crescut de osteoporoză și boli cardiovasculare, impact cognitiv, repercusiuni asupra vieții sociale și profesionale… Menopauza și multitudinea de consecințe ale acesteia afectează în prezent 17 milioane de femei în Franța. Este o etapă normală a vieții, dar ale cărei efecte merită să devină o prioritate de sănătate publică. Un raport parlamentar a formulat 25 de propuneri pentru a garanta în sfârșit o îngrijire adecvată, care este în prezent „imposibilă din cauza inegalităților sociale și teritoriale”, scrie Le Figaro.

Raportul, care a fost prezentat joi ministrului sănătății, Catherine Vautrin, este rezultatul sarcinii încredințate în toamnă deputatei macroniste Stéphanie Rist și solicitată de președintele francez Emmanuel Macron de a „face un bilanț al stadiului actual al îngrijirii” și al „dificultăților întâmpinate de femei în materie de informare și urmărire”.

Sinonimă în termeni medicali cu sfârșitul activității ovariene și încetarea ciclurilor menstruale, menopauza nu este lipsită de importanță pentru sănătatea femeilor: simptome invalidante, risc de patologii viitoare (osteoporoză, riscuri cardiovasculare și cognitive etc.).

Este, de asemenea, o etapă care afectează întreaga lor viață socială și o „construcție socială care contribuie la transformarea ei într-un tabu”. Cu toate acestea, femeile se trezesc „foarte singure”, confruntate cu „informații contradictorii” și cu profesioniști care adesea, „din cauza lipsei de formare, nu oferă tratament”, subliniază raportul.

„Așa că acceptăm ca femeile să refuze promovări, să își părăsească locurile de muncă sau să se pensioneze anticipat, cu costuri considerabile pentru companii”, sau chiar să aibă atacuri de cord sau fracturi grave din cauza lipsei de îngrijire adecvată.

„Schimbarea atitudinii”

În fața acestei situații, parlamentarii recomandă „garantarea unei îngrijiri adecvate pentru toți” și „schimbarea mentalității” prin „educație începând cu școala secundară”, comunicare eficientă și „sprijin pentru cercetare”.

Fiecărei femei ar trebui să i se ofere „un parcurs individualizat și multidisciplinar al menopauzei” printr-o „coordonare sporită între profesioniștii medicali și non-medici” și ar trebui sprijinite „inițiativele locale pentru centre specializate sau consultații multidisciplinare”.

Tratamentul hormonal al menopauzei este prescris mult mai frecvent „în departamentele cele mai bogate”, dar în 2024 doar 2,5% dintre femeile aflate la menopauză au beneficiat de acesta, „o cifră care a scăzut vertiginos de la începutul anilor 2000”.

Moașele ar trebui să o poată prescrie „pentru cazurile necomplexe, sub rezerva formării și a unei abordări coordonate”.

„Trebuie să depășim dezbaterea «pro» sau «anti» hormoni prin stabilirea unor recomandări clare, bazate pe toate terapiile recunoscute ca fiind eficiente”, pe baza cărora profesioniștii „vor trebui apoi să fie formați și informați”, susțin parlamentarii, care consideră că este de datoria autorității naționale pentru sănătate să emită rapid aceste recomandări.

Finanțare pe termen lung

Menopauza ar trebui să fie una dintre prioritățile agențiilor regionale de sănătate, cu o finanțare pe termen lung a inițiativelor de informare și prevenire, iar crearea unei consultații pe termen lung la începutul menopauzei ar trebui discutată cu ocazia negocierii următorului amendament la convenția dintre medicii liber-profesioniști și sistemul de asigurări de sănătate, precizează raportul.

Deoarece în Franța nu există statistici „privind costul economic al neasigurării îngrijirii și sprijinirii menopauzei” – estimat la 11,6 miliarde de euro pe an în Japonia – acesta trebuie să fie evaluat, iar angajatorii, care în prezent fac foarte puțin, trebuie să „ofere formare și să adapteze condițiile de muncă”, „inspirându-se din exemplele de succes din alte țări”.

În special, raportul propune integrarea problemei menopauzei în controlul medical de la mijlocul carierei, la vârsta de 45 de ani, crearea unui ghid „Menopauza la locul de muncă” pentru manageri și angajați și încurajarea „elaborării unui diagnostic urmat de un plan de adaptare a condițiilor de muncă la nivelul fiecărei unități”.

Potrivit parlamentarilor, dezbaterile actuale privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor în vârstă, calitatea vieții la locul de muncă și pensionarea „trec cu vederea” menopauza, care ar trebui să fie pe deplin integrată în „politicile de resurse umane și de management ale marilor întreprinderi și ale serviciilor publice”.