Mesaje electorale ascunse în discursul Ursulei von der Leyen. Starea Uniunii și starea României înainte de alegeri (Op-ed)

În fiecare an, șeful executivului european ține un discurs numit Starea Uniunii, în care realizează un bilanț al anului ce a trecut și anunță marile propuneri din anul de lucru care vine. Anul acesta este special, căci marchează ultimul an din mandatul acestei legislaturi care se va termina în vara anului 2024, când vor avea loc noi alegeri legislative.

Președinta Ursula von der Leyen subliniază faptul că în mai puțin de 1 an ne vom prezenta la urne pentru alegerile europarlamentare pentru a decide viitorul. Și că foarte mulți dintre cei care vor veni la urne o vor face pentru prima dată. Tineri care s-au născut în 2008, în timpul crizei financiare, vor spune, prin votul lor, cum văd Uniunea Europeană și cum își doresc să arate. Practic, ei și-au început viața de adult în timpul unei provocări europene masive și tocmai din acest motiv sunt cei mai în măsură să determine dacă UE a luat decizii bune de atunci și până în prezent.

Discursul din acest an conține mesaje electorale ascunse, atât pentru alegătorii de anul viitor, cât și pentru partidele politice aflate în plenul Parlamentului European. Anul viitor nu se alege numai noua legislatură din Parlamentul European, ci, indirect, și noua Comisie Europeană, prin urmare Ursula von der Leyen încearcă să păstreze susținerea grupurilor politice, dat fiind că ea și-a obținut mandatul în 2019 la limită. Răspunsul la pandemia COVID-19, Pactul Verde European, implicarea UE în războiul provocat de Rusia în Ucraina, sprijinul dat după criza prețurilor la energie, măsurile anti-inflație, toate acestea au fost inițiative europene bune și utile, dar insuficienta lipsă de comunicare și implementarea deficitară a acestora de către statele membre le transformă în armele perfecte folosite de partidele populiste, extremiste sau eurosceptice pentru a ataca UE și pentru a instiga cetățenii la alternative electorale periculoase.

Bilanțul ultimilor ani și ultimele planuri înainte de alegeri

Așadar, este un moment oportun de a face bilanțul ultimilor 4 ani plini în care s-au întâmplat atât de multe crize, dar care s-au dovedit și oportunități pentru soluții extraordinare: NextGenerationEU și Mecanismul de Redresare și Reziliență care oferă României banii pentru PNRR, capitolul REPowerEU pentru combaterea crizei energetice, condiționalitatea fondurilor legată de respectarea statului de drept, sancțiunile impuse Rusiei, tranziția verde prin Pactul Verde European, Legea Climei și Pachetul Fitfor55, tranziția digitală realizată prin prima lege pe inteligență artificială din lume, prin Digital Services Act (DSA) și Digital Markets Act (DMA). Iar pe lângă aceste realizări, principii democratice, promovate constant, dar puse în practică încetul cu încetul.

Egalitatea de gen este unul dintre dezideratele pentru care Comisia Europeană a luptat de-a lungul mandatului, fie că vorbim despre siguranță, locuri de muncă de calitate sau politici sociale la locul de muncă, dar și în societate.

Uniunea Europeană s-a schimbat radical prin Pactul Verde European, iar fiecare sector va fi susținut pentru a realiza o strategie proprie privind resursele alternative și regenerabile. Printre ele se numără și agricultura, care are nevoie de mai multă tehnologie și soluții mai sustenabile pentru a continua să producă hrană în ciuda provocărilor aduse de război. De aemenea, viitorul industriei europene trebuie să fie made in Europe. Sistemele de licitație în Uniunea Europeană se vor schimba. Concurența este concurență atâta timp cât este și loială, iar, din păcate, multe companii din Europa cad pradă unor practici neloiale. Se pregătește realizarea unui raport pe Competivitatea Europeană, și vor fi aduși la masă alți actori, precum Australia, pentru a dezvolta noi practici de comerț echitabil. De asemenea, piețele mondiale sunt inundate de echipamente și vehicule ieftine făcute în China. Astăzi, a fost anunțată o investigație anti-subvenție privind vehiculele electrice provenite din China.

Nu am uitat cum s-a modificat piața muncii și cum a evoluat, în special în timpul pandemiei. Acum ne aflăm în punctul în care nu oamenii caută joburi, ci joburile caută specialiștii. Milioanele de părinți și în special mamele, caută modalități prin care să își continue cariera, pentru că nu există politici sociale adecvate să le ajute să facă această tranziție în mod firesc. Aici ne referim și la cum putem îmbunătăți piața muncii pentru femei și tinerii NEETs (not in education, employment, or training). În acest sens, pe durata Președinției Belgiene vom avea un nou Summit Social, deoarece piața muncii trebuie conturată cu partenerii sociali.

Europa diminuează prețurile la energie și ajută oamenii să devină mai eficienți energetic, ca să aibă facturi mai mici. Mulți au crezut că Europa nu va face față iernii, dar am făcut-o datorită efortului de stocare a energiei și datorită creării REPowerEU, care va aduce României 1,4 miliarde euro pentru investiții în energie regenerabilă, diversificarea energiei și măsuri de eficiență energetică. Dar nu doar cetățenii au avut de suferit, ci și IMM-urile, iar în acest sens Comisia Europeană lansează un pachet de sprijin pentru IMM-uri și un pachet de propuneri legislative care să reducă cu 25% birocrația la nivel european cauzată de cerințele de raportare.

Pe lângă cetățeni, companiile europene au nevoie să aibă acces la tehnologie de ultimă generație. Companiile noastre au nevoie de sprijin acum și se dorește urgentarea bugetului tocmai pentru a oferi pârghiile necesare.  Proiectele din NextGeneretation EU au fost folosite de țări pentru a fructifica investițiile digitale în sistemul de sănătate, inovație, etc. Europa a devenit pionierul principal pentru a păstra drepturile fundamentale referitor la prelucrarea datelor. Inteligența Artificială ajută cetățenii, dar ajută și la nivel militar, și avem responsabilitatea să dezvoltăm un context pentru a ghida invovația să fie folosită în mod corect, sigur și optim. Trebuie să asigurăm dezvoltarea Inteligenței Artificiale având permanent ca obiectiv siguranța oamenilor. Din acest motiv, se va lansa o nouă inițiativă pentru start-up-urile în IA, care să își testeze și dezvolte modelele și pe computerele performante europene, cu un dialog constant pentru a lucra la standardele pe care cetățenii noștri le merită.

Team Europe ne-a făcut să devenim mai strategici și mai uniți. “Am asistat împreună la nașterea unei Uniuni geopolitice – sprijinind Ucraina, opunându-se agresiunii Rusiei, răspunzând unei Chine asertive și investind în parteneriate.”, ne spune Președinta Comisiei. A fost adăugată o sumă suplimentară la fondul pentru reconstrucția Ucrainei. Această Uniune geopolitică dorește să arate același sprijin puternic și față de Africa, printr-un nou cadru strategic de relații UE-Africa. De asemenea, nu trebuie uitat că India – Orientul Mijlociu – Europa reprezintă un nou coridor pentru comerț pentru a găzdui cele mai inovative ecosisteme digitale.

Parteneriatele europene vor continua să aibă ca bază valorile europene. Statul de drept este o prioritate pentru Comisia Europeană, iar raportul privind statul de drept ajută la evaluarea respectării acestui principiu. În acest sens, Comisia Europeană a anunțat deschiderea Raportului pentru Statul de Drept și către țările care vor adera la Uniunea Europeană, grăbind procesul și punându-le pe același picior de egalitate cu statele membre. Comisia va lucra la un set de politici pre-aderare pentru a integra armonios țările, să înțelegem cum să securizăm în mod credibil nevoile cetățenilor.

Însă pentru a ne putea extinde, trebuie mai întâi rezolvate problemele interne. Iar aici, Președinta Comisiei a pus degetul pe rană, aducând în discuție subiectul spațiului Schengen. Ne-a spus că susține reformarea Uniunii Europene, chiar dacă acest lucru înseamnă să modificăm tratatele. Și de asemenea, a mulțumit României și Bulgariei pentru faptul că au arătat cele mai bune practici privind gestionarea migrației, spunând că: “România și Bulgaria au dovedit că sunt parte a spațiului Schengen astfel că hai să le aducem în sfârșit în Schengen, de îndată.”

Profitând de acest moment, cum arată Starea României? Am trecut de la speranța din 2019 la frica unor alegeri nefaste pentru democrație în 2024.

Pe 26 mai 2019 părea că România depășește era politică cea mai fățiș antieuropeană de la aderarea României la UE. Era un moment de entuziasm politic față de potențialul de schimbare și reforme. Toate speranțele și gândurile au fost parcă puse în alegerile europene, cu o prezență istorică la vot și cu rezultate spectaculoase pentru un partid nou, cu o agendă cu priorități reformatoare  antisistem și lupta anticorupție. Alegeri emoționale care însă nu se cuplau neapărat cu sensul și înțelegerea naturii alegerilor europene. Ce votăm? Ce face Parlamentul European? Ce putere are un europarlamentar? Ce așteptări avem în raport cu ce poate să facă? Toate aceste răspunsuri sunt informații publice, dar nu ajung la majoritatea cetățenilor. Au fost aleși astfel 33 de europarlamentari, conducerea executivă este dată pe mâinile Ursulei von der Leyen, Banca Centrala Europeană pe mâinile lui Christine Lagarde, iar Parchetul european proaspăt creat este condus de Laura Codruța Kovesi.

Uniunea Europeană începe legislatura setând direcția ambițioasă ale celor mai mari transformări economice și industriale poate de la momentul creării pieței unice prin două mari ținte, tranziția verde și tranziția digitală. Uniunea Europeană avea să inițieze cele mai mari și inovative șantiere legislative care vor schimba fața economiei, energiei și industriei europene, formând prin pionieratul acesta legislativ o busolă pentru măsuri concrete în lupta cu schimbările climatice și schimbările disruptive ale tehnologiilor noi ale comunicării. Pionierat al unor legislații puternice cu impact geopolitic, dar și impact asupra vieților cetățenilor, căci costul tranziției este mare, iar ajutorul european deocamdată nu se ridică la nivelul facturilor.

Balta cu lebede negre

Pandemie, război la graniță, criza energiei, inflație coroborată cu dezinformare și minciuni, probleme pe statul drept, corupție și mai ales mișcări naționaliste pe val. În patru ani de mandat, România în UE a trăit multiple crize la care s-a adaptat din mers. Mecanismul de reziliență, Plan Marshall al transformărilor verzi și digitale europene, condiționat de reforme, rămâne cel mai important instrument de care putea să profite România. Încă de la începutul acestei legislaturi, peste 80 de miliarde de euro de la UE prin PNRR, fonduri structurale și fonduri pentru agricultură au fost puse la dispoziția României. Bani cu care România poate să susțină reformele și investițiile așteptate de 3 decenii. UE a dat, dar România n-a livrat. UE a pus la dispoziție, dar aleșii români din țară au fost mai preocupați de luptele politice la guvernare. Și din această ignoranță față de oportunități, din lipsa de interes față de nevoile reale ale cetățenilor, s-a născut scepticismul românilor că UE ne este aliat, nu dușman. Câți din acești bani vor intra în economie în proiecte care să aducă valoare adăugată și câți bani va pierde România pentru că nu are capacitate administrativă și voință politică pentru a-și asuma reforme structurale de guvernanță. Marea lebădă neagră a României devine, din ce în ce mai clar, ratarea implementării PNRR și a reformelor necesare pentru a face un pas decisiv către dezvoltarea economiei și un trai mai bun al cetățenilor de rând. Iar această lebădă neagră va cânta anul viitor, când cetățenii vor arăta lipsa de speranță și încredere în politicienii României ori lipsind de la vot, ori votând o alternativă toxică pentru România.

De ce nu ajunge UE la români? Este bruxeleza, limbajul tehnocrat prea greu? Este UE prea complicată sau oamenii trimiși prea slab pregătiți? Realitatea este că România trăiește în două lumi: cea din țară, și cea de la Bruxelles. Și nu depune eforturi suficiente să arate că sunt una și aceeași lume. Preferăm calea ușoară, adică convertim toate succesele europene în succese naționale, și eșecurile naționale în eșecuri europene. Vedeți cazul  recent cu vizita Guvernului la Bruxelles unde s-a rostogolit ideea cum că Comisia a cerut României creșterea TVA la alimente, deși adevărul nu este acesta. Este ratarea aderării României la spațiul Schengen o problemă românească sau una europeană? Este amândouă. Iar lipsa înțelegerii rolului României în UE se traduce și în așteptările cetățenilor de la Uniunea Europeană. Sunt domenii, precum sănătatea și educația unde cetățenii au așteptat și așteaptă soluții de la UE, însă acestea sunt domenii care țin cu precădere de competența statelor membre, așa că, deși doare că nu vedem spitale, școli și creșe, UE nu are mijloacele prin care să le construiască pentru noi.