Meteorolog: Este al treilea an consecutiv în care luna iunie dovedeşte că este a extremelor meteo / Cum vor arăta ultimele zile din lună

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis de la începutul lunii iunie 68 de avertizări meteorologice de Cod roşu, faţă de 51 în iunie 2019, fiind însă foarte aproape de cele 85 de avertizări emise pe parcursul lunii iunie 2020, a declarat, sâmbătă, pentru Agerpres, directorul general al ANM, Elena Mateescu, adăugând că iunie se dovedeşte a fi o lună a extremelor meteorologice.

Ea a precizat că numai pe parcursul zilei de vineri au fost emise 48 de avertizări meteorologice de tip nowcasting de vreme severă imediată, dintre care 36 de Cod roşu, care au dublat practic avertizarea meteorologică generală de Cod portocaliu şi Cod galben.

„De la 1 iunie şi până în 26 iunie avem un total de 68 de avertizări meteorologice de Cod roşu. Depăşim cele emise în luna iunie a anului 2019, 51 de avertizări, şi suntem foarte aproape de cele din luna iunie 2020, 85 de avertizări.

Aşadar, este al treilea an consecutiv în care luna iunie dovedeşte că este o lună a extremelor meteorologice, o lună cu fenomene de instabilitate meteo accentuată, dar care este specifică şi prin aceste alternanţe de vreme severă, de la perioade lungi cu precipitaţii, până la perioade în care canicula a fost prezentă. În acest an, pentru prima dată, a fost emis un Cod roşu pentru ultima decadă a unei luni iunie pentru val de căldură şi disconfort termic accentuat în partea de vest a ţării.

Vorbim, de asemenea, de patru zile consecutive în care am avut depăşiri ale recordurilor zilnice de temperatură, atât la nivelul maximelor cât şi minimelor. Şi ieri am înregistrat 39 de grade Celsius la Calafat, 34 la Bucureşti, 37 de grade la multe staţii din partea de vest, sud-vest a ţării. Indicele temperatură-umezeală a depăşit pragul critic de 80 de unităţi în aproape toată ţara. Nu în ultimul rând, temperatura resimţită a avut valori de 40-45 de grade Celsius în partea de vest, sud şi est a ţării”, a explicat directorul general al ANM.

Potrivit sursei citate, instabilitatea atmosferică şi ploile torenţiale vor persista sâmbătă şi duminică, iar în unele zone din vestul şi sud-vestul ţării se va intensifica şi valul de căldură.

„În continuare va fi o vreme instabilă, în special pe parcursul zilei de azi, până la ora 23:00, pentru Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova şi local în Transilvania şi la munte, iar perioadele de instabilitate vor fi deosebit de accentuate.

Se vor manifesta prin vijelii puternice, intensificări ale vântului cu rafale de peste 80-100 km/h, frecvente descărcări electrice, grindină de medii şi mari dimensiuni şi cantităţile de apă ce pot depăşi local 35-50 litri/mp şi izolat 70 litri/mp. Pe parcursul zilei de ieri, acolo unde am avut de asemenea în vigoare o avertizare meteorologică de Cod portocaliu, am avut vijelii puternice, grindină, cantităţi importante de apă şi viteze la rafală care s-au situat peste 80-100 km/h.

Au fost emise, pe tot parcursul zilei, 48 de avertizări meteorologice de tip nowcasting de vreme severă imediată, dintre care 36 de Cod roşu, care au dublat practic avertizarea meteorologică generală de Cod portocaliu şi Galben”, a spus Mateescu.

Aceasta a subliniat că începând de marţi, 29 iunie, temperaturile vor fi în creştere de la o zi la alta şi se va instala din nou canicula, iar în vestul şi sud-vestul ţării se vor atinge frecvent 35 de grade, ajungând chiar şi la 38 de grade Celsius.

„Şi astăzi şi mâine vorbim de perioade de instabilitate atmosferică accentuată. Aşa cum am menţionat vor fi averse cu caracter torenţial, care pot depăşi local cantităţi de 20, 40, izolat 50 de litri pe metru pătrat.

Nu în ultimul rând, vor fi intensificări ale vântului, vijelii puternice, luând în considerare momentul în care ne aflăm, gradul mare de umezeală, asociat şi cu temperaturile ridicate din această perioadă. Dar începând de mâine vremea va deveni local călduroasă în partea de vest şi sud-vest a ţării, pentru că din nou este posibil să consemnăm mâine valori maxime de 34 de grade în sud-vest.

Şi luni, tot cele mai ridicate valori, de 33 – 34 de grade Celsius vor fi în vest şi sud-vest. Marţi, temperaturile vor fi în creştere de la o zi la alta. Vom vorbi din nou de caniculă, pentru că şi marţi şi miercuri şi joi, temperaturile în vest, sud-vest se vor situa frecvent către 35 -37 de grade şi posibil chiar 38 de grade Celsius”, a precizat şefa ANM.

În ceea ce priveşte Capitala, Mateescu a menţionat că şi aici va predomina instabilitatea atmosferică, mai ales după-amiaza şi pe parcursul serii, când vor exista perioade cu vijelii puternice, intensificări ale vântului, grindină şi averse torenţiale.

„Capitala astăzi va fi caracterizată de o vreme, în general, instabilă. Temporar este posibil, mai ales după-amiaza şi pe parcursul serii să avem perioade cu vijelii puternice, cu intensificări ale vântului, grindină, averse torenţiale, cantităţi de apă ce pot depăşi local 10 – 20 de litri pe metrul pătrat, în unele cartiere chiar 25 de litri pe metrul pătrat. O maximă a zilei este de 30 de grade”, a afirmat Elena Mateescu.

Nici luna luna lui cuptor nu va fi lipsită de astfel de fenomene meteorologice extreme şi de valuri de căldură, iar disconfortul termic va fi în creştere.

„Ultimele zile ale lunii iunie aduc din nou valori de temperaturi maxime de peste 35 de grade, 37 de grade Celsius. Joi, prima zi a lunii lui cuptor, de asemenea, vom avea 34 – 36 de grade Celsius, izolat, 38 de grade în partea de vest, sud-vest a ţării, cu 32 – 33 de grade la Bucureşti şi 27 – 28 de grade pe litoral.

Începând de marţi vom vorbi şi de disconfort termic, în creştere de la o zi la alta, pentru că odată cu creşterea valorilor de temperatură şi luând în considerare şi gradul mare de umezeală care se va menţine, din nou starea de disconfort termic va fi în accentuare de la o zi la alta.

Cu siguranţă, în continuare şi luna lui cuptor şi nu excludem nici luna august, o să aducă în atenţie fenomene meteorologice extreme specifice, pentru că o dovedesc practic statisticile anterioare, dar şi estimările pe care le avem până în jurul datei de 26 iulie, când vorbim mai ales pentru jumătatea de vest, nord-vest a ţării de valori medii săptămânale mai ridicate decât în mod obişnuit, iar în rest normale.

Precipitaţii local excedentare vor fi în regiunile extra-carpatice în săptămâna 5-12 iulie, De asemenea, local, excedentare în sud, în săptămâna 12-19 iulie şi nord după data 26 iulie, dar mai ales în sud-vest şi deficitare în extremitatea nordică a ţării.

Aşadar o mare variabilitate a ceea ce înseamnă condiţiile meteorologice atât din punct de vedere termic cât şi al regimului de precipitaţii. O vreme a extremelor cu siguranţă pentru că dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimele şase luni ale acestui an observăm că fiecare lună practic a doborât recordurile lunilor din anii anteriori”, a subliniat directorul general al ANM.

În ceea ce priveşte efectele acestor fenomene pentru agricultură, Mateescu a transmis că precipitaţiile abundente care au căzut în regiunile extra-carpatice, la nivelul zonelor unde se înregistrau băltiri, nu permit intrarea în câmp, fiind astfel prelungite şi perioadele de maturitate în special la grâu, unde „ar fi ajutat mult mai mult o perioadă uscată şi mai călduroasă.”

„Din păcate, perioadele ploioase din această lună pentru culturile cerealiere în anumite zone, mai ales cantităţile abundente de precipitaţii care au căzut în regiunile extra-carpatice la nivelul zonelor unde înregistrăm băltiri de apă la nivelul solului sau solul la capacitate, nu permit intrarea în câmp, pot prelungi perioadele de maturitate în special la grâu.

Pentru că ar fi ajutat mult mai mult o perioadă uscată şi mai călduroasă. Dar tocmai aceste alternanţe în care avem după patru zile de caniculă, din nou o vreme instabilă, vor conduce la întârzierea lucrărilor şi nu în ultimul rând, excesul de apă în culturile prăşitoare şi aceste alternanţe pot determina anumite întârzieri.

Cu siguranţă trebuie să luăm în considerare şi fenomenele mecanice, căderile de grindină, intensificările de vânt, dar mai ales căderile de grindină care la nivel local pot avea efecte mecanice de deteriorare a straturilor de vegetaţie”, a explicat Elena Mateescu, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).