Mexicul își alege în 2 iunie prima femeie preşedinte / Principalii competitori pentru președinție, două femei / De ce alegerile mexicane sunt mai importante ca niciodată pentru Statele Unite

Cu peste 98 de milioane de alegători cu drept de vot, aproximativ 70.000 de candidaţi şi peste 20.000 de funcţii publice aflate în competiţie, alegerile generale din Mexic din 2 iunie vor fi cele mai mari din istoria ţării. Dar nu doar amploarea masivă a evenimentului îl face atât de important în ochii observatorilor de peste graniţă, în Statele Unite. Pentru prima dată în istorie, ţara pare să îşi aleagă o femeie drept preşedinte, relatează News.ro.

Primii doi politicieni favoriţi sunt amândouă femei – Claudia Sheinbaum, din partidul Morena, care este susţinută de coaliţia de guvernare Sigamos Haciendo Historia, şi Xóchitl Gálvez, care este susţinută de o coaliţie de partide de opoziţie.

Votul este important şi pentru că are loc în acelaşi an cu alegerile prezidenţiale din SUA – lucru care se întâmplă doar o dată la 12 ani – şi vine într-un moment de tranziţie în relaţia dintre cele două ţări, arată CNN.

„Anii în care tot ce îşi dorea SUA era un Mexic sigur şi stabil s-au terminat. Acum este interesată şi de o ţară cu politici publice bune”, a declarat Rafael Fernández de Castro Medina, directorul Centrului de Studii SUA-Mexic de la Universitatea California din San Diego, subliniind numărul tot mai mare de latino-americani din SUA şi legăturile tot mai strânse dintre cele două ţări.

Există câteva probleme importante care afectează relaţia SUA-Mexic şi care vor fi influenţate de votul de duminică:

Mexicul a devenit anul trecut principalul partener comercial al Statelor Unite, depăşind China şi Canada. Experţii spun că acest lucru se datorează în mare parte faptului că problemele geopolitice, cum ar fi pandemia, moştenirea războiului comercial al lui Trump împotriva Chinei şi războiul din Ucraina, toate au încurajat near-shoring-ul – adică relocarea lanţurilor de aprovizionare mai aproape de casă – ceea ce a stimulat importurile americane din Mexic şi investiţiile sale în această ţară. Cheia pentru facilitarea acestei schimbări a fost crearea acordului comercial USMCA, care a intrat în vigoare în 2020 între Mexic, Statele Unite şi Canada.

„USMCA a oferit, în acest context favorabil, un cadru legal de reglementare care a adus multă siguranţă celor trei ţări nord-americane, iar Mexicul a profitat de oportunităţi şi şi-a consolidat tarifele preferenţiale pentru a face acest lucru să se întâmple”, a explicat Lila Abed, director al Institutului pentru Mexic din cadrul Wilson Center.

Cu toate acestea, drumul nu a fost chiar neted. Respectarea de către Mexic a USMCA a fost un subiect de dispută între administraţia actualului preşedinte al Mexicului, Andrés Manuel López Obrador, şi cele ale preşedintelui american Joe Biden şi ale predecesorului său Donald Trump.

„Următorul preşedinte al Mexicului va trebui să se ocupe de o serie de litigii juridice pe care Statele Unite, susţinute de Canada, le-au depus în cadrul USMCA”, subliniază Abed. „Acestea variază de la interdicţia (lui López Obrador) privind importul de porumb modificat genetic pentru consumul uman, trecerea la o politică energetică naţionalistă, care a afectat investiţiile americane în electricitate şi hidrocarburi, precum şi importanţa redusă acordată energiilor curate”, a mai spus Abed.

Potrivit lui Abed, oricine va câştiga preşedinţia mexicană la 2 iunie va trebui să se confrunte cu un proces intentat de Statele Unite pe aceste teme. De asemenea, va trebui să renegocieze acordul atunci când acesta va trebui reînnoit în 2026.

Mulţi analişti consideră că SUA minimalizează în prezent disputele legate de USMCA în speranţa că acest lucru poate atenua divergenţele în alte domenii, atât în ceea ce priveşte problemele interne mexicane – cum ar fi presupusele încălcări ale drepturilor omului, tratamentul aplicat de guvern jurnaliştilor şi creşterea numărului de asasinate politice -, cât şi preocupările bilaterale, cum ar fi imigraţia şi traficul de droguri.

Jorge Alberto Schiavon Uriegas, vicepreşedinte al Centrului de studii şi analize privind politica externă a Mexicului, a declarat că López Obrador a urmat o politică de quid pro quo atât faţă de Trump, cât şi faţă de Biden, iar acest lucru ar putea continua cu Sheinbaum, dacă va fi aleasă.

„Mexicul s-a angajat să abordeze cele două principale probleme mexicane care afectează Statele Unite şi care vor determina următoarele alegeri: migraţia şi fentanilul. În schimb, Statele Unite şi-au redus drastic criticile la adresa slăbiciunii democratice şi instituţionale a Mexicului şi şi-au redus intervenţiile, lăsând mai mult spaţiu pentru politica internă a lui López Obrador”, a declarat Schiavon Uriegas.

În timp ce migraţia de-a lungul graniţei de 2.000 de kilometri dintre cele două ţări este o preocupare comună, problema este mult mai puţin prezentă pe agenda politicienilor mexicani decât în SUA – unde ar putea fi un factor decisiv în votul din noiembrie, potrivit lui Carin Zissis, redactor-şef al site-ului Americas Society/Council of the Americas.

„Discursurile lui Sheinbaum şi Gálvez privind migraţia nu sunt nici foarte puternice, nici foarte diferite unul de celălalt, şi nici nu abordează prea mult ce trebuie făcut cu migranţii în ţară”, a spus ea. „Dovada acestui lucru este că, în timpul ultimei dezbateri prezidenţiale, atunci când a fost abordată migraţia, principalul unghi de abordare a fost cel al migranţilor mexicani care trăiesc în prezent în SUA; ele vorbeau cu potenţialii lor alegători de la nord de graniţă şi cu comunitatea latino în general, care este mare şi puternică datorită remitenţelor”, spune Zissis.

Problema pentru politicienii americani este că, pentru ca propriile politici de imigrare să aibă succes, au nevoie de acordul omologilor lor mexicani. Zissis a dat exemplul modului în care Lopez Obrador a făcut din Mexic „parte din zidul lui Trump”, trimiţând „mii de membri ai Gărzii Naţionale şi ai armatei pentru a se ocupa de controlul migraţiei. Trump nu a fost nevoit să construiască zidul pentru că Mexicul este zidul”, a spus Zissis.

Abed, de la Mexico Institute, a declarat că următorul preşedinte al Mexicului se va confrunta cu o dilemă diferită de cea a liderilor anteriori, deoarece ţara s-a schimbat de la a fi doar o ţară de tranzit, prin care imigranţii treceau în drumul lor spre SUA, la a fi în multe cazuri ultima lor oprire.

„Reacţia guvernului López Obrador a fost aceea de a transporta imigranţii care aşteaptă la graniţa dintre Mexic şi Statele Unite în sud-estul ţării şi de a-i lăsa acolo. Autorităţile care se ocupă de migraţie sunt copleşite, Comisia mexicană de ajutorare a refugiaţilor (Comar) este, de asemenea, copleşită, centrele în care stau migranţii sunt foarte precare, migranţii – în special minorii neînsoţiţi şi femeile, precum şi tinerii – sunt în pericol din cauza crimei organizate şi a traficanţilor de persoane, iar drepturile lor umane ar putea fi încălcate”, a detaliat Abed.

Ea a precizat că următorul guvern mexican va trebui să îşi asume responsabilitatea pentru această mare populaţie de migranţi „şi să decidă dacă le va acorda o viză temporară, dacă le va permite să muncească, dacă vor avea acces la servicii medicale etc.”.

Securitatea este un alt pilon al relaţiei bilaterale, în special în ceea ce priveşte traficul de droguri transfrontalier, înfloritor, care afectează ambele ţări.

În timp ce Statele Unite se confruntă cu o criză internă de sănătate din cauza cantităţii de fentanil de pe străzile sale, Mexicul se confruntă cu o violenţă tot mai mare legată de carteluri – inclusiv în perioada premergătoare alegerilor, care a fost marcată de zeci de tentative de asasinat şi alte violenţe politice.

„Mexicul a făcut progrese în ceea ce priveşte dezmembrarea laboratoarelor clandestine de droguri, dar următorul guvern trebuie să facă mai mult pentru a opri intrarea prin porturile maritime a substanţelor chimice precursoare care provin în principal din China, pentru că după aceea este momentul în care acestea cad în mâinile crimei organizate pentru a produce aceste opioide sintetice”, arată Abed.

„Dar Statele Unite trebuie, la rândul lor, să dezmembreze reţeaua de traficanţi din interiorul (propriilor graniţe). Adică, odată ce ajunge fentanilul, distribuţia sa pe întreg teritoriul nu este magică. Există o reţea semnificativă de crimă organizată în Statele Unite pe care administraţia trebuie să o aresteze, să o aducă în faţa justiţiei şi ale cărei activităţi trebuie să le limiteze”, a adăugat Abed.

O chestiune pe care SUA ar putea fi dornice să o revizuiască cu oricine va câştiga la 2 iunie sunt modificările la Legea securităţii naţionale a Mexicului, pe care guvernul López Obrador le-a implementat în 2018 ca una dintre primele sale măsuri şi care a limitat activitatea agenţilor străini ce operează pe teritoriul mexican. „A fost un simbol, un semn că guvernul mexican nu avea de gând să deschidă uşa atât de uşor agenţiilor de securitate precum DEA, CIA şi altele. A eliminat imunitatea diplomatică (şi) trebuiau să îşi înregistreze toate activităţile la Ministerul Afacerilor Externe, etc.”, a explicat Abed.

Experţii care au vorbit cu CNN au declarat, totuşi, că o mare parte din discursul de confruntare al lui López Obrador cu Statele Unite a fost doar o faţadă care, uneori, ascundea un proces funcţional de negocieri cu administraţia republicană şi cea democrată. „López Obrador se adresează adesea bazei sale mexicane şi apoi negociază. El ştie că SUA au nevoie de el în materie de migraţie şi securitate”, a scris Zissis pe site-ul Americas Society.