Mic ghid de recunoaștere a tezelor propagandistice în domeniul agro-alimentar: Cât adevăr se găsește în afirmații de tipul ”UE ne bagă pe gât insecte: lăcuste, viermi, greieri” sau ”Occidentul ne vinde aluat congelat, ca să-l facem pâine”

Site-ul mapacuproiecte.ro a lansat un ”Mic ghid de recunoaștere a tezelor propagandistice în domeniul agro-alimentar”, în care sunt demontate principalele nartive anti-UE în domeniul alimentar. Care este adevărul din spatele unor afirmații de tipul ”Uniunea Europeană, după ce ne-a acceptat ca stat membru, ne-a obligat să ne vindem pământurile agricole, ca să nu mai avem de pe ce să ne obținem hrana cea de toate zilele și să fim obligați să cumpărăm alimente de proastă calitate, toxice, din Vest” sau de tipul ”După ce ne-a pus pe butuci agricultura și industria românească, Uniunea Europeană ne bagă pe gât insecte: lăcuste, viermi, greieri”.

Redăm mai jos integral textul publicat de mapacuproiecte.ro

Teza principală: Uniunea Europeană vinde pe piața românească produse agro-alimentare de proastă calitate, chiar dăunătoare pentru sănătatea noastră, cancerigene, pline de E-uri.

Demontare: Uniunea Europeană are, probabil, cel mai avansat sistem sanitar veterinar și de siguranță a alimentelor din lume. Agricultura, industria alimentară și comerțul cu alimente, părți ale lanțurilor alimentare, sunt domenii puternic reglementate, pentru a genera hrană de calitate, sigură pentru consumul uman. Legislația se aplică unitar în toate statele membre, inclusiv în relațiile comerciale dintre acestea. Uniunea Europeană obligă statele membre să deruleze programe anuale de depistare a reziduurilor de pesticide în fructe și legume. Uniunea Europeană, prin strategiile ”Biodiversitate” și ”De la Fermă la Furculiță” intenționează să reducă cu 50% folosirea pesticidelor. Totodată, prin programele sale, U.E monitorizează reziduurile de antibiotice în organismul animalelor destinate consumului uman.

Comisia Europeană a eliminat, de-a lungul anilor, numeroase pesticide și numeroși aditivi, pe baza rapoartelor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor. Celor menținute, le-a fixat praguri maxime foarte joase. Totodată, la nivelul U.E. este activ Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje, în baza căruia neregulile din comerțul cu alimente sunt comunicate rapid în toate statele membre. În România sunt active câteva instituții cu drept de control: ANSVSA, ANPC, ANSP, MADR, care pot interveni dacă pe piața internă intră marfă agro-alimentară neconformă. Prin urmare, acuzația că U.E. livrează pe piața românească mărfuri agro-alimentare toxice, ”otrăvuri”, cum spun unii, este falsă, otrăvitoare în sine. Hrană procesată produc și antreprenorii noștri, fix după aceleași reguli. Hrana proastă pe teritoriul Ro, inclusiv din sursă internă, este strict responsabilitatea instituțiilor românești. Din păcate, realitatea este uneori pe dos față de teza propagandistică: sursele interne de hrană au uneori probleme în a respecta legislația!

Sub-teză 1: Uniunea Europeană ne-a acceptat ca stat membru, în 2007, ca să ne transforme în piață de desfacere pentru alimentele de proastă calitate, toxice, cancerigene.

Demontare: Aderarea la U.E. a fost o dorință puternică a societății românești, probată de procentul masiv, de peste 90%, al unor sondaje efectuate pe această temă. După 50 de ani de comunism și peste 15 ani de tranziție, românii și-au dorit să revină în lumea occidentală, să facă parte din structurile europene și euro-atlantice. Acest fapt s-a petrecut în 2007. România a devenit beneficiar net de fonduri europene și au fost aplicate reforme importante, fiind reformat și pus pe baze moderne inclusiv sectorul agro-alimentar românesc. Normele sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor sunt de inspirație europeană. Produsul tradițional românesc, pe care îl opunem produselor din U.E., este fabricat și pus pe piață după reguli stricte europene, care vizează satisfacția, dar și protecția consumatorului.

Sub-teza 2: Revoluția română a fost făcută de Uniunea Europeană/Occident, ca să fim transformați într-o piață de desfacere, inclusiv pentru alimentele proaste din Vest.

Demontare: Această teză este una complet nerușinată, care impietează asupra memoriei eroilor Revoluției: schimbarea regimului Ceaușescu a fost o dorință profundă, mocnită, a poporului român, ajuns să ducă un trai umilitor, sărac, cu drepturi și libertăți precare. Până și securiștii și activiștii onești realizau că România ajunsese într-o fundătură. În același timp, chiar și URSS, prin Gorbaciov, făcea reforme, iar regimurile comuniste din Estul Europei cădeau ca popicele.

Sub-teza 3: Uniunea Europeană a deschis în țara noastră numeroase hypermarket-uri, ca să aibă unde să vândă produsele agro-alimentare de proastă calitate, toxice, cancerigene, în timp ce producătorii noștri aruncă marfa proprie, în șanț.

Demontare: Hypermarket-ul este cea mai avansată, cea mai modernă formă de comerț, pentru consumul de masă: clienții au diversitate de mărfuri pe o suprafață gândită să evite aglomerațiile. Mărfurile din hypermarket sunt verificate sanitar veterinar și au trasabilitate: organele de control știu exact din ce punct au fost livrate. La început, hypermarketurile au adus, într-adevăr, cu preponderență marfă agro-alimenatră din import, fiindcă producătorii noștri nu erau organizați și nu se dezvoltaseră. Cu timpul, tocmai datorită fondurilor europene masive, producătorii români s-au dezvoltat și, mulți dintre ei, s-au organizat în cooperative, astfel încât, în prezent, peste 80% din produsele agro-alimentare sunt din România. Mărfuri din afară sunt aduse cu preponderență în afara sezonului de producție din România. De pildă, cartofii din Egipt/Franța/Polonia ajung în lunile de primăvară.

Sub-teza 4: Uniunea Europeană, după ce ne-a acceptat ca stat membru, ne-a obligat să ne vindem pământurile agricole, ca să nu mai avem de pe ce să ne obținem hrana cea de toate zilele și să fim obligați să cumpărăm alimente de proastă calitate, toxice, din Vest. România a fost vândută, bucată cu bucată, străinilor.

Demontare: Libertatea de mișcare a capitalului este un principiu stipulat în tratatele europene. Fiecare stat membru și-a asumat acest principiu. Libertatea de mișcare a capitalului înseamnă inclusiv libertatea cetățenilor europeni de a cumpăra teren agricol din toate statele membre. Acest drept îl au numai cetățenii europeni și cei din țările din Spațiul Economic European, nu orice locuitor de pe Terra. Propaganda utilizează în mod abuziv termenul de străin. Un cetățean chinez, de pildă, nu are dreptul să cumpere teren agricol în România. Sub-teza aceasta a fost întreținută și de un studiu la Transnational Institute, din Amsterdam, studiu realizat în 2015 pentru Comisia de Agricultură a Parlamentului European. În capitolul dedicat României, autorii au susținut că 45 % din terenul agricol ( teren arabil, pășuni, păduri ) din România este acaparat de străini ( studiul face diferența între cetățeni UE și cetățenii non-UE ), dar au recunoscut că nu au date certe ca să probeze acest procent.

Totodată, nu au subliniat ferm că ”a acapara” nu este sinonim cu „a avea în proprietate”. Noțiunea de acaparare include: concesiune, închiriere, arendă. Un fermier italian poate avea în proprietate 50 ha și să lucreze, în baza unui contract de arendă încheiat cu proprietari români, încă 500 ha. Acele 500 de ha sunt considerate de autorii studiului ca fiind ”acaparate”, ceea este nu este corect din punct de vedere juridic și economic. Date oficiale colaționate de mine conduc la concluzia că suprafața totală aflată în proprietatea unor cetățeni din UE ar fi de aproximativ 200.000 ha de teren agricol, ceea ce înseamnă un procent de aprox. 1,5% din suprafața totală de aproape 13.000.000 de ha de teren agricol din România ( pentru subvenții europene sunt declarate la APIA aprox. 9.000.000 ha ).

Sub-teza aceasta a vinderii României ”bucată cu bucată” și a vehiculării fără rezervele și precizările de rigoare a procentului de acaparare a terenului agricol de către străini a fost răspândită de asociațiile marilor fermieri români, care s-au văzut concurați puternic pe piața agricolă internă. Autorii studiului citat mai sus au meritul că precizează într-un pasaj că marii fermieri români au conexiuni puternice cu clasa politică, legături care vin din trecutul chiar comunist sau din perioada de tranziție. Marii fermieri români s-au văzut concurați în relația cu micii proprietari români care au primit de la investitorii din țări UE o arendă mai mare și un preț mai bun, în cazul vânzării, pe baze legale. Legea din 2014, care internaliza principiul din tratatul european, a fost amendată în 2020, în sensul restricționării pe piața funciară a unor categorii de fermieri: ei trebuie să activeze de cel puțin 6 ani în agricultură, iar rangurile de preemptori au fost acordate și rudelor, inclusiv celor de gradul trei.

Sub-teza 5: O mână criminală din Vest ne-a îmbolnăvit păsările de Gripă aviară și porcii de Pestă Porcină Africană ( PPA ), ca să cumpărăm carne de pasăre și de porc de la companiile din Vest.

Demontare: Cele două epizootii au venit, în anii din urmă, din Asia, înainte să ajungă în Europa. În China, PPA a făcut ravagii. În Estul Europei, boala a ajuns din Rusia, propagându-se prin Bielorusia și Ucraina către spațiul european: Polonia, Țările Baltice, Ungaria, România. În cele din urmă, a ajuns și în Germania, dar numai la populațiile de mistreți. Aplicarea riguroasă și constantă a regulilor de biosecuritate a făcut diferența între țările puternic afectate, ca România, și cele slab afectate, ca Germania. Scăderea efectivelor de suine a antrenat, firește, o creștere a vânzărilor de carne de porc ( refrigerată/congelată ) din alte state membre pe piața românească. Având stocuri mari, aceste state au vândut și mai ieftin carnea de porc. În ce privește carnea proaspătă, procentul de carcase din surse europene nu depășește 10% săptămânal, raportat la sursele interne. De precizat că afectate de PPA au fost inclusiv ferme ale unor investitori din Danemarca și Olanda, înființate în România. PPA nu atacă în funcție de naționalitate. În ce privește gripa aviară, anul trecut a făcut ravagii în Vestul Europei. Mâna criminală din Vest acționează inclusiv acasă?

Sub-teză 6: După ce ne-a acaparat pământurile și exportă cerealele, Uniunea Europeană/Occidentul ne vinde aluat congelat, ca să-l facem pâine.

Demontare: INS: intră anual pe piața românească până la 40.000.000 kg de aluat congelat. Rezultă un consum de 2 kg de aluat congelat per capita. Consumul de pâine anual de pâine per capita în România este de aproape 70 kg. Prin urmare, mâncăm pâine obținută din făină provenită din grâu românesc. Este evident!

Sub-teză 7: După ce ne-a pus pe butuci agricultura și industria românească, Uniunea Europeană ne bagă pe gât insecte: lăcuste, viermi, greieri.

Demontare: Uniunea Europeană a autorizat pentru consum aceste vietăți, pentru ca producerea și comercializarea lor să fie reglementate. Fluxul de imigranți din Asia a adus noi obiceiuri alimentare în Europa. Acestea nu pot fi interzise și trebuie reglementate, acoperite de o legislație. Totodată, insectele sunt prezentate de ONU ca o sursă alternativă formidabilă de proteine animale. Omenirea, tot mai numeroasă, are nevoie de surse de hrană. Autorizarea acestor surse nu conduce la impunerea lor consumatorilor. Uniunea Europeană cere ca producătorii să ofere informații clienților dacă anumite produse conțin proteine obținute din procesarea insectelor.

Teza principală și sub-tezele enunțate mai sus ne pun, pe noi, românii, în condiția de victime. Există, însă, și o teză principală care ne face eroi sau hyper-eroi ai sectorului agro-alimentar planetar:

Mâncarea noastră strămoșească este cea mai bună, cea mai gustoasă, cea mai sănătoasă de pe planetă.

Demontare: Analizele de laborator au relevat că și legumele și fructele produse în România au reziduuri de pesticide peste nivelurile maxim admise. Agricultura eco din România nu depășește 5% din agricultura totală. Fermierii noștri folosesc antibiotice pentru animalele destinate pieței.

Această teză a fost folosită în timpul pandemie Covid-19: poze cu cârnați, brânză, pâine, roșii, slănină și un pahar cu răchie, meniu strămoșesc prezentat ca fortifiant împotriva noului coronavirus și chiar ca tratament, fiind prezentat ca fiind mai eficient decât vaccinul!

Teza aceasta a fost preluată de comercianți, ca reclamă: meniuri tradiționale, meniuri românești, deși, dacă este urmărită trasabilitatea materiilor prime, putem avea surpriza să descoperim carne de porc din Spania și legume din Turcia. Da, piața românească oferă aceste mărfuri din afara ( UE și no – UE ), dar nu vorbim despre o ”inundare”, termen plăcut propagandei, fiindcă induce senzația de covârșire, de dominare. Pentru edificare: la cinci fructe/legume din producția internă importăm un fruct sau o legumă. Să nu uităm că importăm fructe care nu se fac la noi: citricele. Să nu mai importăm citrice? Tomate: producem aproape 500.000 t pe an, importăm ( UE și non – UE ), aproape 100.000 t. Unde este inundația?

Cei care răspândesc teza și sub-tezele care ne prezintă în condiția de victime ale Uniunii Europene pun într-o lumină proastă sectorul agro-alimentar românesc și capacitatea de control a instituțiilor românești. Propaganda aceasta este anti-europeană, dar este și anti-românească în același timp.

Sursa: mapacuproiecte.ro