„Mica ţară diabolică”. De ce stârneşte Albania furia Iranului și cine sunt Mujahedinii Poporului?

Albania, ţară membră a NATO, este îngrijorată de propria securitate după escaladarea conflictului dintre SUA și Iran. Ce are ţara balcanică în comun cu marile conflicte ale lumii? Citește explicația într-o analiză publicată de site-ul postului Deutsche Welle.

„Există o ţară mică, dar diabolică, în care americanii complotează cu trădătorii Iranului împotriva Republicii Islamice.” Aceste cuvinte au fost pronunţate de însuşi liderul spiritual şi politic suprem al Repubicii Islamice Iran, marele ayatollah Ali Khamenei. Afirmaţia a fost făcută imediat după uciderea generalului iranian Qassam Soleimani la începutul lunii ianuarie, cu ajutorul unei drone americane.

Ţara de care vorbeşte Khamenei şi care a ajuns în ultimele zile în centrul politicii internaţionale ca urmare a agravării conflictului dintre SUA şi Iran este Albania. Guvernul acestei ţări din Balcani care este membră a NATO a salutat imediat uciderea lui Soleimani. Imediat după aceea, guvernul de la Tirana a expulzat din ţară doi diplomaţi iranieni, din cauza unor activităţi incompatibile cu statutul de diplomat.

SUA şi Albania, o „alianţă de neclintit”

Dar ce are tocmai această mică ţară de la Marea Adriatică în comun cu marile conflicte ale lumii? Povestea e veche de câţiva ani şi are legătură cu membrii aşa-numitei organizaţii Mojahedin-e-Khal (MEK). Această organizaţie iraniană, numită frecvent „Mujahedinii Poporului”, a acţionat multă vreme din ţara vecină Irak împotriva regimului teocratic de la Teheran. Iranul percepe MEK ca pe o organizaţie teroristă. Albania, ţară NATO, cel mai fidel aliat al SUA din Balcani, s-a declarat dispusă să găzduiască 3000 de membri ai MEK.

După un acord umanitar încheiat în 2013 între guvernele albanez şi american, aceştia şi-au făcut apariţia în Albania. Primirea lor în ţară a avut loc în cadrul „alianţei de neclintit cu SUA”, după cum a declarat săptămâna trecută premierul albanez Edi Rama, în reacţie la ameninţările ayatollahului Khamenei.

Rama apreciază că găzduirea membrilor MEK este un factor de risc pentru ţară, dar „un risc care onorează Albania şi duce mai departe tradiţia albaneză.” El a făcut astfel aluzie la protecţia oferită de Albania evreilor în timpul ultimei conflagraţii mondiale, astfel că niciun evreu nu a fost predat naziştilor.

Membrii MEK nu se simt nicăieri în siguranţă

Astăzi Mujahedinii Poporului trăiesc într-o tabără de mari dimensiuni, păzită cu străşnicie, aflată la nici 30 de kilometri depărtare de capitala Tirana. De când Iranul a ameninţat că va răzbuna uciderea generalului Soleimani, ei sunt înspăimântaţi. Măsurile de securitate în jurul taberei au fost înăsprite. Consilierul juridic al MEK din Albania, Behzad Saffari, a declarat pentru Deutsche Welle că membrii MEK nu se pot simţi în siguranţă nicăieri.

„Suntem ameninţaţi pretutindeni în lume de teroarea regimului iranian. Ambasada Iranului din Tirana şi ambasadele din alte capitale europene sunt centre ale operaţiilor teroriste derulate de acel regim”, a continuat Saffari. Faptul că organizaţia sa este ţinta spionajului iranian a fost confirmat şi de serviciile de securitate germane.

Expulzarea celor doi diplomaţi iranieni a fost salutată de reprezentanţi ai MEK la Tirana. „Acesta este un pas curajos şi demn în lupta contra terorismului şi pentru protecţia securităţii naţionale a Albaniei. Şi îi apără pe disidenţii iranieni aflaţi în exil”, a afirmat Saffari.

Urmări pentru securitatea Albaniei

Primirea în ţară a membrilor MEK a dus în ultimii ani la tensiuni repetate între Albania şi Iran. În octombrie 2019, poliţia albaneză a detectat o celulă teroristă ghidată de regimul de la Teheran, însărcinată cu organizarea unor atacuri împotriva MEK în ţara balcanică. Poliţia albaneză este încredinţată că acea celulă este parte a miliţiilor „Quds” (Ierusalim în limba arabă), o unitate de elită a Gardienilor Revoluţiei din Iran.

Expertul albanez în materie de securitate, Redion Qiriazi, a declarat că „regimul iranian ameninţă tot mai concret Albania, mai ales prin atacuri cibernetice şi teroriste izolate. Din acest punct de vedere, Iranul dispune de capacităţi stabile şi verificate. Aceste atacuri ar putea avea loc pe teritoriul albanez, dar şi în alte ţări în care soldaţi albanezi participă la misiuni internaţionale – de pildă în Orientul Mijlociu şi în Asia Centrală, a explicat Qiriazi pentru DW.

Saffari crede că astfel de acţiuni nu ameninţă doar Albania, ci întreaga regiune balcanică. „În strategia pe termen lung a Iranului, Balcanii sunt poarta de intrare în Europa a fundamentalismului islamic şi a terorismului”, a explicat el.

Generalul american Michael Barbero a declarat în cadrul unei conferinţe pe teme de securitate care a avut loc la Tirana la începutul anului că Albania trebuie să fie vigilentă, fiindcă fiecare aliat al SUA ar putea deveni o ţintă pentru Iran. El a dat ţării asigurări că poate miza pe sprijin din partea administraţiei de la Washington şi din partea NATO. „Alianţa va reacţiona la orice atac asupra unui stat membru”, a evidenţiat Barbero.