Microplasticele pot bloca vasele de sânge din creierul șoarecilor (studiu)

Microplasticele se pot deplasa prin creierul șoarecilor și pot bloca vasele de sânge, într-un mecanism similar cu cel al cheagurilor de sânge, scrie The Guardian.

Descoperirile sunt detaliate într-un studiu pentru care cercetătorii au folosit pentru prima dată imagini în timp real pentru a urmări bucăți de plastic în timp ce se deplasau și se acumulau în vasele de sânge din creier. Atunci când o bucată de plastic a rămas blocată, altele s-au acumulat în spatele ei, ca un „accident de mașină”, au afirmat autorii.

Autorii au constatat apoi o scădere a funcției motorii la șoarecii expuși la microplastice, sugerând un impact asupra creierului.

„Această revelație oferă o perspectivă prin care să înțelegem implicațiile toxicologice ale microplasticelor care invadează fluxul sanguin”, au scris autorii de la Universitatea Beijing.

Microplasticele sunt mici bucăți de plastic adăugate în mod intenționat la bunurile de consum sau care sunt produse prin descompunerea unor materiale plastice mai mari.

Substanța a fost găsită în întregul corp uman și poate traversa barierele placentară și cerebrală. Cercetări recente au arătat că microplasticele se acumulează în creierul uman la niveluri mult mai ridicate decât acum opt ani. Substanța este asociată cu un risc crescut de atac de cord și cancer și este considerată un neurotoxic care poate provoca multiple forme de disfuncții cerebrale, cum ar fi boala Parkinson.

Până în prezent, se știau foarte puține lucruri despre modul în care bucățile de plastic se deplasează prin creier și de ce ar putea provoca anumite boli și neurotoxicitate.

Pentru a urmări în timp real plasticul din creierul șoarecilor, cercetătorii le-au administrat apă umplută cu polistiren fluorescent, un material comun găsit în produsele de uz casnic și în ambalaje. Folosind o tehnică de imagistică numită microscopie cu doi fotoni, ei au putut observa cum, în doar câteva ore, bucățile fluorescente au început să apară în creier.

Cercetătorii bănuiesc că celulele imunitare au absorbit, de fapt, bucățile de plastic, creând celule de formă neregulată. Pe măsură ce celulele călătoreau prin micile vase ale cortexului cerebral, ele se blocau uneori.

Atunci când celulele rămâneau blocate, mai multe celule se îngrămădeau în spatele lor, imitând efectul mașinilor implicate într-un accident. Blocajele au redus fluxul sanguin și, uneori, s-au desprins după câteva zile sau săptămâni, dar unele au persistat dincolo de încheierea perioadei de observație de patru săptămâni a studiului.

În cadrul evaluărilor comportamentale care au urmat expunerii la microplastic, șoarecii expuși au parcurs distanțe mai scurte și mai lent decât cei care nu au fost expuși și au avut rezultate slabe la un test de labirint care măsoară funcția memoriei.

Cu toate acestea, autorii au subliniat că nu este clar dacă aceleași efecte s-ar întâmpla într-un creier uman, deoarece vasele nu sunt la fel de mici ca cele de la șoareci, iar volumul și debitul de sânge sunt mai mari. Cu toate acestea, raportul indică în mod clar riscuri grave pentru sănătatea cardiovasculară și cerebrală, iar „investițiile sporite în acest domeniu de cercetare sunt urgente și esențiale pentru a înțelege pe deplin riscurile pentru sănătate reprezentate de microplasticele din sângele uman”, au scris autorii.