Migranţii climatici se află printre noi şi sunt europeni

În februarie 2010, în La Faute-sur-Mer, un orăşel balnear liniştit de pe coasta Atlanticului Francez, loc de retragere al multor pensionari locali, în timpul unei furtuni, un întreg cartier a fost scufundat sub apă şi 29 de persoane au murit înecate. Elisabeth, o asistentă medicală pensionară şi-a văzut soțul înecându-se. Nepoţelul, care în acele zile se afla în vacanță la bunici, i-a murit de frig în brațe. Unul dintre vecinii săi, de profesie medic, şi-a pierdut  atunci soția, mama și doi dintre cei trei copii.

(analiză preluată din Euronews, via Rador)

Exact 10 ani mai târziu, am revenit la locul tragediei în căutarea unor povești precum cea a lui Elisabeth, care a ales să rămână, și cea a doctorului, care nu a mai pus niciodată piciorul în La Faute-Sur-Mer.

Schimbările climatice, care au crescut nivelul mării, au făcut ca furtuna să fie mai periculoasă și mai letală. Nimeni nu se aștepta ca apa să poată ajunge la 3 metri înălțime, înghițind mașini și case.

Sute de oameni rămași fără adăpost au fost nevoiți să se mute în altă parte.

Această poveste demonstrează că schimbările climatice ne pot lua totul într-o singură noapte. Chiar aici, în Europa. Nu vorbim despre secete biblice, ci despre fenomene mult mai prozaice – dar nu mai puțin devastatoare – inundații, alunecări de teren, incendii alimentate de valuri de căldură, furtuni.

Apa, pământul, focul, vântul: elementele naturale creează migrații climatice şi pe continentul nostru. Nesesizabile, dar din ce în ce mai frecvente.

Pierderea unei case este o chestiune de moment

V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă cu cei care, chiar aici, în Europa, nu au puterea, sau norocul să se poată întoarce acasă sau să reconstruiască? Pentru că există oameni care, chiar aici, pe continentul nostru, lasă totul în urmă și pleacă. Migrează.

Anne și Jean, Álvaro, Magdalena, Ana, Zekira, Julie și Chris: acestea sunt numele câtorva dintre migranții climatici europeni pe care i-am cunoscut.

Constrânşi cu toţii să-și abandoneze pământul, oameni „normali”, strămutaţi din cauza schimbărilor climatice. Ei se află deja aici printre noi, dar nu îi vedem, nu le cunoaștem poveștile. Pensionari bogați, preoți sau agricultori: uraganul nu privește pe nimeni în față.

„Vorbim despre o realitate care există în Europa, nu despre ceva ce se va întâmpla peste sute de ani”, spune Dina Ionesco, șefa departamentului pentru migrație și schimbări climatice a Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM).

”Migranții de mediu sunt persoane sau grupuri de oameni care, în principal din cauza schimbărilor bruște sau treptate ale mediului ce afectează negativ condițiile de viață, sunt nevoiți să-şi abandoneze reședințele obișnuite sau aleg să facă acest lucru, atât temporar, cât și permanent. în propria țară, sau în ​​afara ei”. (OIM)

OIM

Pentru a-i găsi, ne-am dus în țările în care s-a înregistrat cel mai mare număr de evacuări din cauza dezastrelor naturale din Europa în ultimul deceniu: Bosnia și Herțegovina, Spania, Franța și Germania (conform datelor furnizate de Centrul de Monitorizare a Strămutărilor Interne, IDMC).

De asemenea, am mai vizitat Moldova – țara din Europa cea mai vulnerabilă la schimbările climatice, aflată în top 10 la nivel mondial, cu cel mai mare procent de cetățeni afectați de evenimente meteorologice extreme – și Portugalia, țara europeană care, din 2015 şi până astăzi, deţine în fiecare an recordul trist al celui mai mare număr de incendii.

„Mutările datorate dezastrelor naturale sunt un fenomen global, iar țările cu venituri mari, precum cele din Europa nu sunt scutite de ele”, spune Alexandra Bilak, directorul IDMC de la Geneva .

Evenimente din ce în ce mai extreme, din ce în ce mai periculoase, din ce în ce mai dese

Evenimentele meteorologice extreme care au provocat mutările în Europa s-au dublat în ultimii patru ani, ajungând de la 43 în 2016, la 100 în 2019.

Nu au trecut nici măcar două luni de la începutul anului 2020, însă Gloria, Brendan, Ciara și Dennis au ajuns deja pe primele pagini ale ziarelor internaționale. Nume de furtuni care, în trecerea lor, au lăsat în urmă pagube în valoare de milioane de euro, în special pe coasta Atlanticului.

Dacă este imposibil să spunem că un anumit eveniment a fost „cauzat” de schimbările climatice, aproape întreaga comunitate științifică este de acord cu faptul că schimbările climatice fac ca evenimentele climatice extraordinare să devină şi mai devastatoare – adică neobişnuite pentru un anumit loc într-un anotimp dat – făcându-le să devină mai letale și crescând șansele ca acestea să se confirme la orice latitudine.

”Statistic, acele evenimente pe care le clasificăm acum ca fiind extreme vor deveni tot mai frecvente. Însăși definiția evenimentului extrem nu mai poate fi aplicată acelui eveniment, deoarece frecvența va fi mai mare și, prin urmare, va deveni normal”, spune Gianmaria Sannino, șeful Laboratorului de Modelare Climatică al ENEA.

Pentru fiecare dezastru care devine un rând pe o foaie A4 sau un număr din baza de date IDMC, există familii întregi care au pierdut totul. Cei mai mulţi din Europa, reușesc să se ridice, să reconstruiască, să se întoarcă. Dar unii nu sunt atât de norocoși.

Să luăm ca exemplu Spania. Statisticile spun că nu au existat niciodată atât de multe valuri de căldură. În ultimii 5 ani au durat în medie 15 zile; în timp ce în perioada cuprinsă între 1975 și 2014 ţineau doar 5 zile. Numai că cifrele nu spun povestea lui Álvaro.

În 2015, acest păstor de capre în vârstă de 30 de ani de-abia îşi începuse activitatea în văile Sierra de Gata, o regiune spaniolă aflată la granița cu Portugalia. Un incendiu, alimentat de cel mai mare val de căldură înregistrat vreodată în țară, i-a omorât în acel an jumătate din turmă. Neputându-şi permite să asigure animalele, la fel ca mulți alţi păstori sau fermieri din Spania, Álvaro a pierdut totul într-o noapte, fiind obligat să emigreze în străinătate în căutarea unui loc de muncă.

„Timp de patru zile am tot mers cu caprele mele”, își amintește el. „Nu știam unde să le pun. Mureau aproape toate arse de vii. Până când nu ţi se întâmplă, e imposibil să înțelegi pe deplin puterea flăcărilor ”.

În ultimul deceniu, în Europa, au fost strămutate 700 de mii de persoane.

În Europa, povești precum cele pe care le-am menționat – și care vor fi dezvoltate pe parcursul celor 6 episoade ale acestei investigații exclusive – s-au repetat de aproximativ 700 de mii de ori în ultimii zece ani.

„Nu cred că un singur episod ar putea provoca o migrație, dar dacă aceste episoade se repetă de-a lungul timpului, în zonele deja afectate, pot împinge efectiv oamenii să se mute în altă parte”, consideră Yves Tramblay, om de știință la Institutul francez de Cercetări pentru Dezvoltare, specializat în instabilitate hidrogeologică.

V-aţi defini vreodată „migranți climatici”?

Nu există o definiție oficială a migrantului climatic. Eticheta este relativ recentă, chiar dacă fenomenul datează de mult timp. Potrivit cercetătorului spaniol Beatriz Felipe, „se utilizează în mod necorespunzător o serie de definiții:„ refugiați, migranți … făcându-se o mare confuzie”.

Conform unui studiu realizat de Organizația Națiunilor Unite şi confirmat de interviurile noastre pe teren, cei care au fost nevoiți să-și părăsească locuințele și să emigreze din cauza unui eveniment climatic extrem nu se definesc „migranți climatici” și subestimează greutatea factorului de mediu în alegerile lor. Cei mai mulți dintre ei își explică decizia de a pleca din punctul de vedere al sărăciei sau al șomajului, fără să se gândească la cauzele principale care se află în spatele deteriorării mediului și al epuizării terenurilor productive.

„Rareori persoanele fac legătura cu criza climatică, chiar și în acele cazuri – cum ar fi o secetă prelungită, de exemplu – în care efectele climatului îi determină direct pe oameni să migreze”.

Articol de Lillo Montalto Monella  & Marta Rodriguez Martinez / Traducerea: Cătălina Păunel