Migrația ar putea deveni „forța dizolvantă a UE” – Josep Borrell

Migrația ar putea fi „o forță dizolvantă pentru Uniunea Europeană” din cauza diferențelor culturale profunde dintre țările europene și a incapacității lor pe termen lung de a ajunge la o politică comună, a declarat șeful diplomației europene, citat de The Guardian.

Cu toate că Rusia va încerca să alimenteze flacăra migrației în interiorul Europei, Josep Borrell a negat că conflictul din Ucraina contribuie la această criză, pe care a descris-o ca fiind o problemă veche de zeci de ani, alimentată de războaiele și sărăcia din țările de plecare.

Comisarul european pentru afaceri externe a declarat că blocul comunitar a făcut minuni în timpul războiului și că este una dintre forțele-cheie care forjează o nouă ordine mondială în care sudul global merită mai mult respect și putere.

Într-un amplu interviu acordat publicației The Guardian, în care a reflectat asupra modului în care UE a fost schimbată de război și asupra locului pe care îl ocupă blocul în această nouă ordine mondială, acesta a declarat că țările europene au fost forțate să se trezească dintr-o „siestă” în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, în care au trăit sub umbrela nucleară americană.

El a cerut o mai mare cooperare în domeniul apărării și decizii mai rapide cu privire la furnizarea de arme către Ucraina și a apărat contraofensiva lentă a Kievului, spunând că țara este minată în proporție de o treime și că ar fi fost sinucidere pentru Ucraina să organizeze un contraatac frontal complet.

La o prelegere ulterioară la Facultatea de Drept a Universității din New York, el a declarat că Consiliul de Securitate al ONU s-a dovedit „complet inutil în ultimii ani din cauza diviziunilor sale” și a cerut o revizuire a instituțiilor politice și financiare pentru a revigora un multilateralism care „este depășit și se epuizează”.

În ultimele zile, premierul italian de extremă dreapta, Giorgia Meloni, care a ajuns la putere pe fondul unei retorici controversate privind creșterea migrației, a declarat că nu va permite ca țara sa să devină „tabăra de refugiați a Europei”, după ce 11.000 de persoane au ajuns pe insula Lampedusa în câteva zile.

Borrell a declarat că naționalismul este în creștere în Europa, dar că acest lucru se datorează mai mult migrației decât euroscepticismului. „De fapt, a existat temerea că Brexit-ul va declanșa o epidemie. Și nu a fost așa”, a spus el. „A fost un vaccin”.

„Migrația este o diviziune mai mare pentru Uniunea Europeană. Și ar putea fi o forță dizolvantă pentru Uniunea Europeană”. În ciuda stabilirii unei frontiere externe comune, „nu am reușit până acum să ne punem de acord asupra unei politici comune în materie de migrație”, a spus el.

El a atribuit acest lucru diferențelor culturale și politice profunde din interiorul UE: „Există unii membri ai Uniunii Europene care sunt de tip japonez – nu vrem să ne amestecăm. Nu vrem migranți. Nu vrem să acceptăm oameni din afară. Ne vrem puritatea noastră”.

El a spus că alte țări, cum ar fi Spania, au o istorie îndelungată de acceptare a migranților. „Paradoxul este că Europa are nevoie de migranți pentru că avem o creștere demografică atât de scăzută. Dacă vrem să supraviețuim din punct de vedere al forței de muncă, avem nevoie de migranți.”

Borrell a insistat în interviu asupra faptului că războiul din Ucraina nu alimentează actualele dispute privind migrația. „Problema este că presiunea migrației a crescut, în principal din cauza războaielor – nu războiul împotriva Ucrainei… Este vorba de războiul din Siria, războiul din Libia, loviturile militare din Sahel”.

„Trăim într-un cerc de instabilitate din Gibraltar până în Caucaz, iar acest lucru s-a întâmplat înainte de războiul din Ucraina și va continua și după războiul din Ucraina. Migrația în Africa nu este cauzată de războiul împotriva Ucrainei. Cauzele profunde ale migrației în Africa sunt lipsa de dezvoltare, creșterea economică și proasta guvernare.”

El a spus că eforturile europene de a coopera cu unele țări africane au fost îngreunate de existența unor regimuri militare. El a descris grupul Wagner, grup de mercenari ruși, drept „garda pretoriană a dictatorilor africani”.

Întrebat dacă crede că Rusia va încerca să alimenteze flacăra migrației, Borrell a spus că „Putin va încerca totul”. El a adăugat: „Putin crede că democrațiile sunt slabe, fragile, că obosesc și că timpul este de partea lui, pentru că mai devreme sau mai târziu vom fi epuizați”.

Acesta a recunoscut, de asemenea, alegerile dure cu care se confruntă Europa în ceea ce privește limitarea migrației prin încheierea de acorduri cu țări precum Tunisia, subliniind că este de datoria sa să apere nu doar valorile europene, ci și, în același timp, interesele europene. „Viața de diplomat este plină de alegeri incomod e… Politica externă înseamnă să lucrezi pentru valorile și interesele Uniunii Europene. Iar acestea necesită, în unele cazuri, alegeri dificile, încercând tot timpul să respecte dreptul internațional și drepturile omului.”