Mihail Kogălniceanu, satul românesc care va deveni cea mai mare bază aeriană NATO din Europa (reportaj BBC)

Șase avioane RAF Eurofighter Typhoon sunt așezate pe pistă, cu două motoare turate, în timp ce personalul de la sol pregătește ultimele detalii înainte de decolare. În depărtare, un nor de praf se ridică în ceața verii deasupra șantierului de construcție a celei de-a doua piste, lungă de 3,5 km, scrie BBC, într-un reportaj dedicat bazei aeriene Mihai Kogălniceanu.

Numele bazei este legat satul din apropiere, denumit la rândul său după un politician liberal din secolul al XIX-lea.

Acum, acesta este decorul improbabil pentru ceea ce se transformă în cea mai mare bază NATO din Europa, mai mare chiar decât Ramstein din Germania.

Președintele rus Vladimir Putin și-a justificat războiul din Ucraina prin faptul că NATO invadează flancul european al Rusiei. Ca răspuns la invazia sa, mai multe piese au avansat pe tabla de șah a NATO.

Baza Mihai Kogălniceanu va avea în curând o escadrilă de avioane românești F-16 – recent cumpărate din Norvegia – precum și drone MQ-9 Reaper, și un oraș militar unde se va roti personalul armatei, al forțelor aeriene și al marinei din 32 de țări.

Ultimii sosiți sunt finlandezii. La doar 20 km de coasta Mării Negre, baza se află la 300 km de Odesa și la 400 km de Sevastopol, în Crimeea ocupată de Rusia.

Acesta este al treilea și ultimul tur de serviciu aici al pilotului RAF Flt Lt Charlie Tagg.

“Este o prezență mult mai mare a SUA aici, cu mult mai multă infrastructură, cazare, oameni și echipamente”.

Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat atât zonele pe care le survolează, spune el, cât și poziția strategică a misiunii. În 2021, piloții de vânătoare NATO au zburat mult deasupra apelor internaționale din Marea Neagră. Dar acum se limitează la zona de 12 mile marine deasupra apelor teritoriale române și bulgare, „pentru a evita neînțelegerile, situațiile de escaladare cu rușii”.

„Înainte ne aflam aici pentru a descuraja orice agresiune rusă. Acum este mai mult o reasigurare pentru alte țări NATO, cum ar fi România, că suntem aici și suntem dispuși să apărăm.”

De la sosirea sa nu a existat niciun apel pentru interceptarea unui avion rusesc, spune el, deși au existat în misiunile anterioare, deasupra Mării Baltice.

“Se vor mulțumi să treacă pe aici – nu este împotriva dreptului internațional, au dreptul să facă asta. Dar noi vom plasa un avion lângă acel avion advers. Din punct de vedere al posturii, le arată rușilor că suntem activi. Zburăm cu avioane înarmate, deci trimitem un mesaj clar”.

„Și, de asemenea, ne oferă informații valoroase, înregistrăm numerele de serie ale avioanelor și armele pe care le transportă aceste avioane, astfel încât este alimentată întreaga imagine a informațiilor.”

Târziu în noapte, la complexul britanic de la baza Kogălniceanu, el urmărește pe ecranele radar desfășurarea războiului în Ucraina vecină.

„Am putut vedea dronele Shahed intrând în Odesa. De la sursele de căldură de la sol, unde armele au impact, până la fluxurile radar care urmăresc aeronavele, atât cele prietene, cât și cele mai puțin prietene. Așa că este destul de suprarealist”.

Deși avioanele NATO evită întâlnirile inutile cu rușii, au existat două incidente cunoscute deasupra Mării Negre. În septembrie 2022, un pilot rus a înțeles greșit o comandă de la sol și era să doboare un avion britanic de culegere de informații cu un echipaj de până la 30 de persoane.

În martie 2023, o dronă americană MQ-9 Reaper a fost doborâtă deliberat de un avion rusesc SU-27 „Flanker”, deasupra apelor internaționale.

Viața de zi cu zi la baza Kogălniceanu este în mare parte calmă. În fața blocului de birouri al comandantului bazei, Nicolae Crețu, pescărușii și ciorile mănâncă cireșe. În biroul său, Scott Delay, de la American Army Support – Black Sea, planifică logistica pentru cei 1.840 de membri ai personalului american pe care baza îi găzduiește.

„Încercăm să le oferim un sentiment de acasă cât timp sunt aici. Deci nu este cu nimic diferit de orice altă comunitate. Are doar un gard în jurul său.”

Un lucru cu care soldații americani au probleme să se obișnuiască, spune el, este că termenele de livrare pentru articolele comandate pe internet pot fi de săptămâni în România, în loc de ore.

Înainte de a părăsi baza, pilotul britanic Charlie Tagg îi arată reporterului BBC avionul său. De aproape, Typhoon pare puternic, dar un pic îmbătrânit. Dar armele, explică el, sunt modernizate în permanență. Acum poate lansa trei tipuri diferite de bombe.

„Și primim radare noi, care ne vor permite să detectăm și să avem în vedere amenințările mai îndepărtate”.