Mii de persoane au comemorat în Bosnia masacrul de la Srebrenica

Mii de persoane au marcat joi în Bosnia 29 de ani de la masacrul de la Srebrenica, la două luni de la înfiinţarea de către Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a unei Zile internaţionale de comemorare a acestui genocid, informează agenția AFP, citată de Agerpres.

Războiul intercomunitar din Bosnia (1992-1995) a făcut aproape 100.000 de morţi, însă masacrul de la Srebrenica este singura crimă din acest conflict care a fost calificat drept genocid de justiţia internaţională – de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPIY) şi de Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ).

După ce ocupaseră pe 11 iulie 1995 acest oraş-enclavă, declarată „zonă protejată de ONU” şi în care locuiau peste 40.000 de persoane, dintre care mulţi strămutaţi, forţele sârbe din Bosnia, conduse de generalul Ratko Mladic, au comis execuţii în masă.

În decursul câtorva zile, circa 8.000 de bărbaţi şi adolescenţi bosniaci musulmani au fost ucişi acolo. Toţi ceilalţi locuitori au fost expulzaţi.

„Este cumplit când vine luna iulie. Ei au cunoscut această soartă doar pentru că aveau un nume musulman”, a declarat Mevlida Hasanovic, la mormântul unui văr al său, ucis la 18 ani. Această femeie, azi în vârstă de 54 de ani, a pierdut circa zece membri ai familiei sale, toţi bărbaţi, inclusiv pe tatăl şi soţul ei, ale căror morminte se află lângă cel al vărului.

Rămăşiţele lor au fost înhumate de două ori, pentru că bucăţi au fost găsite în două gropi comune diferite. Ea speră încă să găsească „măcar un os” din unul dintre fraţii săi, pentru a-i face şi lui un mormânt.

După o rugăciune colectivă, rămăşiţele a 14 victime, ale căror resturi au fost descoperite şi identificate după precedenta comemorare a masacrului, au fost înhumate alături de mormintele altor 6.751 de victime, în cimitirul memorial de la Potocari, lângă Srebrenica.

Printre aceste victime înhumate joi, se numără Berzic Mujic, un tânăr de 17 ani la momentul masacrului şi ale cărui rămăşiţe se odihnesc acum alături de cele ale fratelui său Hazim.

Tatăl băieţilor a fost de asemenea ucis, potrivit Institutului bosniac pentru persoane date dispărute.

Până la ora actuală au fost înhumate rămăşiţele – găsite adesea incomplete – a 6.988 de victime, dintre care 6.751 la memorialul de la Srebrenica şi 237 în alte cimitire, potrivit unei purtătoare de cuvânt a Institutului bosniac pentru persoanele dispărute, Emza Fazlic. „Rămăşiţele acestor victime au fost găsite în 87 de gropi comune, însă noi căutăm încă circa o mie de persoane”, a declarat Fazlic pentru AFP.

Pentru a acoperi crima lor, forţele sârbe din Bosnia deplasaseră ulterior trupurile spre alte gropi comune.

Şefii politic şi militar ai sârbilor din Bosnia în timpul conflictului, Radovan Karadzic şi Ratko Mladic, au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă de TPIY pentru genocidul din Srebrenica, la fel ca alţi circa 50 de persoane declarate vinovate, de TPIY şi justiţia bosniacă.

Gravitatea acestei crime continuă să fie relativizată de lideri politici ai entităţii sârbe din Bosnia şi de Serbia, care resping calificarea de genocid.

„Nu a existat genocid la Srebrenica”, a reiterat chiar pe 23 mai actualul şef politic al sârbilor din Bosnia, Milorad Dodik, la scurt timp după adoptarea de către Adunarea General a ONU a rezoluţiei pentru înfiinţarea unei zile de comemorare, criticată de liderii sârbi din Bosnia şi de Serbia.

„În pofida divergenţelor noastre, trebuie să dăm dovadă de respect pentru durerea şi suferinţele care au lovit mulţi oameni, de toate originile şi religiile, în Bosnia şi Herţegovina”, a insistat joi Dodik, pe reţeaua socială X.

Negarea genocidului este pasibil, începând din 2021, de pedepse cuprinse între şase luni şi cinci ani de detenţie. Nicio condamnare nu a fost dată până acum.

„Nu este loc printre noi pentru cei care neagă genocidul, încercând să rescrie istoria şi glorificând criminalii de război”, au afirmat miercuri într-un comunicat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell şi comisarul european pentru extindere Oliver Varhelyi.