Milano, al treilea cel mai poluat oraș din lume

Zile de poluare vertiginoasă în zona Câmpiei Padului și toate limitele pentru protejarea sănătății oamenilor sunt depășite. Smogul este agravat de lipsa precipitațiilor și de temperaturile peste mediile sezoniere din ultimele săptămâni, care au făcut ca aerul să stagneze. Dar datele din zona urbană a orașului Milano sunt impresionante, arată RaiNews, citată de Rador.

Potrivit site-ului elvețian IQAir, duminică aerul din Milano a fost al treilea cel mai prost din lume, cu un indice de 193, precedat doar de Dacca în Bangladesh, Lahore în Pakistan și Delhi în India.

Site-ul elvețian indică faptul că concentrația de PM2,5 din Milano este în prezent de 29,7 ori valoarea orientativă anuală a calității aerului indicată de OMS.

La Milano, trebuie evitate exercițiile în aer liber, trebuie închise ferestrele pentru a ține aerul poluat în afara casei, trebuie purtată o mască în aer liber și trebuie luat un purificator de aer. Potrivit Arpa Lombardia, ale cărei valori au fost însă actualizate până sâmbătă, 17 februarie, PM2,5 au avut o medie zilnică de 76 μg/m³ (micrograme pe metru cub de aer), PM10 a fost de 100 μg/m³, când valoarea limită este 50. Dioxidul de azot 88 μg/m³ și ozonul 71 μg/m³: în ultimele cazuri rămâne sub pragul de alarmă.

Datele referitoare la zonele de câmpie nu sunt foarte diferite. Dar care sunt cauzele? Câmpia Padului se află într-o situație geografică și climatică foarte nefavorabilă. Închisă pe trei laturi de Alpi și Apenini, are puțină ventilație și foarte puțină circulație a aerului. Când clima este ca cea din ultimele săptămâni – presiune ridicată și temperaturi peste mediile sezoniere -, aerul mai rece stagnează în câmpie și, pe lângă faptul că formează ceață dimineața și noaptea, împiedică reînnoirea atmosferei cu acumularea de poluanți.

Totodată, în Valea Padului există o densitate foarte mare a populației, printre cele mai mari din Europa, ceea ce duce, în consecință, la un număr mare de vehicule în circulație și locuințe (care emit gaze pentru încălzire). A treia cauză, puțin menționată, dar nu mai puțin importantă, este că Valea Padului găzduiește importante crescătorii de animale intensive și culturi agricole care utilizează sisteme de producție care implică utilizarea amplă a îngrășămintelor, care produc oxizi de azot.

54% din PM2,5 nu este produs de mașini, spre deosebire de ceea ce cred mulți, ci de încălzirea globală și de crescătoriile de animale. Punând totul cap la cap, înțelegem calitatea teribilă a aerului din Câmpia Padului în aceste zile, superioară chiar și țărilor din Europa de Est, care încă folosesc în mare măsură cărbunele pentru încălzire și producția de electricitate. (Traducerea: Oana Avram)