Milițiile șiite irakiene susținute de Iran iau în considerare dezarmarea pe fondul amenințărilor administrației americane conduse de Donald Trump

Mai multe grupări puternice de miliție din Irak susținute de Iran sunt pregătite să se dezarmeze pentru prima dată pentru a evita amenințarea unui conflict în creștere cu administrația Trump din SUA, au declarat pentru Reuters 10 comandanți de rang înalt și oficiali irakieni, scrie The Times of Israel.

Mișcarea de dezamorsare a tensiunilor vine în urma avertismentelor repetate emise în privat de oficialii americani către guvernul irakian de când președintele SUA Donald Trump a preluat puterea în ianuarie, potrivit surselor care includ șase comandanți locali ai patru miliții majore.

Oficialii au transmis guvernului de la Bagdad că, dacă nu ia măsuri pentru a desființa milițiile care operează pe teritoriul său, Statele Unite ar putea viza grupurile cu atacuri aeriene, au adăugat persoanele citate.

Izzat al-Shahbndar, un politician musulman șiit de rang înalt, apropiat de alianța de guvernare din Irak, a declarat pentru Reuters că discuțiile dintre premierul irakian Mohammed Shia al-Sudani și mai mulți lideri ai milițiilor sunt „foarte avansate”, iar grupările sunt înclinate să se conformeze apelurilor SUA pentru dezarmare.

„Facțiunile nu acționează cu încăpățânare și nu insistă să continue în forma lor actuală”, a spus el, adăugând că grupurile sunt “pe deplin conștiente” că ar putea fi vizate de SUA.

Cei șase comandanți de miliție intervievați în Bagdad și într-o provincie din sud, care au solicitat anonimatul pentru a discuta despre situația sensibilă, fac parte din grupările Kataeb Hezbollah, al-Nujaba, Kata’ib Sayyid al-Shuhada și Ansar Allah al-Awfiya.

„Trump este pregătit să ducă războiul cu noi la niveluri mai rele, știm asta, și vrem să evităm un astfel de scenariu rău”, a declarat un comandant al Kataeb Hezbollah, cea mai puternică miliție șiită, care a vorbit din spatele unei măști negre și a unor ochelari de soare.

Comandanții au declarat că principalul lor aliat și patron, forța militară de elită a Gărzilor Revoluționare ale Iranului (IRGC), le-a dat binecuvântarea de a lua orice decizie pe care o consideră necesară pentru a evita să fie atrași într-un conflict potențial devastator cu Statele Unite și Israel.

Milițiile fac parte din Rezistența islamică din Irak, un grup umbrelă format din aproximativ 10 facțiuni armate șiite de linie dură care au sub comanda lor împreună aproximativ 50.000 de luptători și arsenale care includ rachete cu rază lungă de acțiune și arme antiaeriene, potrivit a doi oficiali din domeniul securității care monitorizează activitățile milițiilor.

Grupul Rezistența, un pilon-cheie al rețelei iraniene de forțe regionale cliente, a revendicat zeci de atacuri cu rachete și drone asupra Israelului și forțelor americane din Irak și Siria de la izbucnirea războiului din Gaza, în urmă cu aproximativ 18 luni, odată cu atacul Hamas din 7 octombrie 2023 împotriva Israelului.

Farhad Alaadin, consilierul premierului Sudani pentru afaceri externe, a declarat pentru Reuters, ca răspuns la întrebările privind discuțiile despre dezarmare, că prim-ministrul irakian s-a angajat să se asigure că toate armele din Irak sunt sub controlul statului prin „dialog constructiv cu diverși actori naționali”.

Cei doi oficiali irakieni din domeniul securității au declarat că premierul Sudani face presiuni pentru dezarmarea tuturor milițiilor din cadrul Rezistenței islamice din Irak, care își declară loialitatea față de IRGC sau Forța Quds a Iranului, mai degrabă decât față de Bagdad.

Unele grupuri și-au evacuat deja în mare parte sediile și și-au redus prezența în marile orașe, inclusiv Mosul și Anbar, de la mijlocul lunii ianuarie, de teama de a nu fi lovite de atacuri aeriene, potrivit oficialilor și comandanților.

Mulți comandanți și-au intensificat, de asemenea, măsurile de securitate în acest timp, schimbându-și mai frecvent telefoanele mobile, vehiculele și locuințele, au spus aceștia.

Departamentul de Stat al SUA a declarat că a continuat să îndemne Bagdadul să țină în frâu milițiile. „Aceste forțe trebuie să răspundă comandantului suprem al Irakului și nu Iranului”, a adăugat acesta. Guvernul de la Bagdad este dominat de forțe politice arabe șiite, care reprezintă majoritatea populației irakiene, ceilalți fiind arabii sunniți și kurzii.

Un oficial american, vorbind sub rezerva anonimatului, a avertizat că au existat cazuri în trecut în care milițiile și-au încetat atacurile din cauza presiunii SUA și a fost sceptic că orice dezarmare va fi pe termen lung.

IRGC a refuzat să comenteze acest articol, în timp ce ministerele de externe iranian și israelian nu au răspuns la întrebări.

Axa de rezistență a Iranului, zguduită

Politicianul șiit Shahbndar,, a declarat că guvernul irakian nu a finalizat încă un acord cu liderii militanților, un mecanism de dezarmare fiind încă în discuție.

Opțiunile luate în considerare includ transformarea grupurilor în partide politice și integrarea lor în forțele armate irakiene, a adăugat el.

În timp ce soarta oricărui proces de dezarmare rămâne incertă, discuțiile marchează totuși prima dată când milițiile au fost pregătite să cedeze în fața presiunii occidentale de lungă durată de a se demilitariza.

Schimbarea vine într-un moment precar pentru „Axa de rezistență” regională a Teheranului, pe care a creat-o cu costuri mari de-a lungul deceniilor pentru a se opune Israelului și influenței SUA, dar pe care a văzut-o grav slăbită de când atacul grupării teroriste palestiniene Hamas asupra Israelului la 7 octombrie 2023 a aruncat Orientul Mijlociu în conflict.

Hamas în Gaza și Hezbollah în Liban au fost lovite dur de Israel de la începutul războiului, în timp ce mișcarea Houthi din Yemen a fost ținta loviturilor aeriene ale SUA începând de luna trecută. Căderea președintelui sirian Bashar al-Assad (care aparține sectei șiite Alawi), un alt aliat-cheie al Iranului, a slăbit și mai mult influența Republicii Islamice.

Irakul încearcă să își echilibreze alianțele atât cu SUA, cât și cu Iranul în relațiile sale cu milițiile de pe teritoriul său. Grupările au apărut în întreaga țară cu sprijin financiar și militar iranian în urma invaziei SUA din 2003, care l-a răsturnat pe Saddam Hussein (musulman sunnit), și au devenit forțe formidabile care pot rivaliza cu armata națională în ceea ce privește puterea de foc.

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, i-a spus premierului Sudani, în cadrul unei convorbiri telefonice din 16 martie, la scurt timp după începerea loviturilor americane asupra Houthi, să împiedice milițiile să efectueze atacuri de răzbunare împotriva Israelului și a bazelor americane din regiune în sprijinul aliaților lor, potrivit a doi oficiali guvernamentali și a două surse de securitate informate cu privire la schimb.

Milițiile cu sediul în Irak au lansat zeci de atacuri cu drone și rachete împotriva Israelului în semn de solidaritate cu Hamas de la începutul războiului din Gaza și au ucis trei soldați americani într-o operațiune cu drone în Iordania, în apropierea frontierei siriene, anul trecut, iar doi soldați IDF au fost uciși și 24 răniți într-un atac separat cu drone asupra unei baze din Israel.

Ibrahim al-Sumaidaie, un fost consilier politic al premierului Sudani, a declarat pentru televiziunea de stat irakiană că Statele Unite au presat mult timp conducerea Irakului să desființeze milițiile șiite, dar de data aceasta Washingtonul ar putea să nu accepte un refuz: „Dacă nu ne conformăm în mod voluntar, acest lucru ne poate fi impus din exterior și prin forță”.

Discuțiile din Irak au loc după ce, luna trecută, ziarul qatarian Al-Araby Al-Jadeed a relatat că SUA l-au avertizat în plus pe premierul Sudani cu privire la „consecințele politice și economice” dacă nu asigură eliberarea universitarei ruso-israeliene răpite Elizabeth Tsurkov.

Consilierul irakian pentru securitate națională a declarat că autoritățile o caută în mod activ pe Tsurkov, doctorandă la Universitatea Princeton și membră a Institutului New Lines pentru Strategie și Politică, despre care se crede că a fost reținută de teroriștii islamiști din martie 2023.

Autoritățile israeliene au dat vina pe grupul terorist irakian Kataeb Hezbollah, susținut de Iran, deși niciun grup nu a revendicat dispariția sa.