Ministerul Afacerilor Externe, acuzat că a rătăcit prin ambasade sute de lucrări din patrimoniul național. Muzeul de Artă Contemporană cere în instanță restituirea operelor sau plata a 2 milioane de euro

Muzeul Național de Artă Contemporană a dat în judecată Ministerul Afacerilor Externe deoarece nu i-au fost restituite 823 de lucrări de artă din patrimoniul național pe care le-a împrumutat, înainte și după 1990, în scopul de a fi expuse la reprezentanțele diplomatice ale României din întreaga lume.

În acțiunea depusă, anul trecut, la Tribunalul București și consultată de G4Media.ro, Muzeul solicită ca, în cazul în care operele nu vor fi returnate, să primească despăgubiri de 9,3 milioane de lei, suma reprezentând o evaluare provizorie a obiectelor.

Procesul se află încă pe rolul primei instanțe, următorul termen fiind programat pe 18 octombrie. Ministerul afirmă că este deschis pentru rezolvarea situației, dar că, în anumite cazuri, predarea lucrărilor nu este dovedită cu acte valabile.

Alte instituții care au pierdut lucrări aflate în administrarea Muzeului sunt Partidul Social Democrat, Senatul României și Societatea Română de Radiodifuziune, în toate cazurile fiind procese intentate de Muzeu.

În dosarul de la Tribunalul București, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) a relatat că, la solicitarea Curții de Conturi, încearcă de mai mulți ani clarificarea situației sutelor de lucrări de artă, în special tablouri, care au fost împrumutate Ministerului Afacerilor Externe (MAE) în ultimii zeci de ani pentru a fi expuse ”în vederea ambientării” sediilor ambasadelor, consulatelor sau reprezentanțelor diplomatice ale României.

A existat, însă, și un număr de lucrări împrumutate care au rămas la București, în birourile Ministerului.

O întâlnire din august 2020 a unor reprezentanți ai celor două părți, cu scopul de a găsi o rezolvare a situației, nu s-a concretizat decât cu recuperarea a 34 de tablouri aflate în sediul Ministerului.

Anterior, în 2018, Muzeul mai recuperase 38. În final, după notificări rămase fără rezultat, Muzeul a decis să se adreseze instanței, mai ales că, după cum au menționat reprezentanții acestuia în acțiunea de la instanță, din decembrie 2020, ”Relația de colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin direcțiile sale de specialitate, cel puțin în mandatul managementului actual, s-a dovedit dificilă (…).”

În acest sens, MNAC a invocat și faptul că, în 2017, după primele demersuri de returnare a operelor, ”am fost reclamați forului tutelor (Ministerul Culturii n.r.) chiar de către ministrul în exercițiu, dl. Teodor Meleșcanu, care s-a opus restituirii celor 62 de lucrări împrumutate (aflate în sediul MAE n.r.), fiind somați să comunicăm Ministerului Culturii de ce nu suntem de acord cu menținerea acestui împrumut (…)”

MNAC a revendicat, inițial, 904 lucrări, recuperând ulterior o mică parte și acuzând MAE că a refuzat să semneze un protocol care viza desemnarea unei comisii de specialitate care să definitiveze procesul de restituire până la data de 15 noiembrie 2020.

”(…) pierderea acestora, din neglijența sau imprudența pârâtului sau a prepușilor săi, este o situație inacceptabilă pentru instituția noastră, întrucât, în calitate de administrator al acestora, putem fi sancționați, pe nedrept, cu revocarea dreptului de administrare (…)”

MNAC, în acțiunea de la Tribunalul București

În dosar, MNAC a mai solicitat ca, în cazul în care MAE nu va restitui lucrările, să repare prejudiciul prin plata a 9,3 milioane de lei, estimarea fiind provizorie, o expertiză din timpul judecății urmând să stabilească valoarea definitivă a operelor presupus pierdute.

În acțiune, precum și în documentele care au însoțit-o, nu este prezentată lista celor 823 de lucrări, iar, din corespondența dintre cele două instituții am putut afla o mica parte: tablouri de Constantin Gavenea, Pavel Codiță și Teodor Botiș, acestea ajungând în 1992 și 1993 la Ambasadele României din Chișinău și Budapesta.

În cazul altei lucrări, tabloul ”Somn în iarbă” de Ion Dumitriu, aflata la Ambasada de la Madrid, s-a ajuns la concuzia că este pierdută, iar, în 2019, MAE a plătit MNAC contravaloarea lucrării, suma fiind stabilită de un evaluator.

Referitor la acest diferend, Ministerul Afacerilor Externe a transmis G4Media că în custodia sa au intrat două categorii de lucrări de artă: cele predate pe bază de procese-verbale în perioada 1990-2018, în vederea expunerii în spațiile de lucru din sediul MAE și ale misiunilor diplomatice, precum și altele care, conform MNAC, au fost transmise la misiunile diplomatice ale României pentru organizarea unor expoziții, înainte de anul 1990.

În privința lucrărilor din prima categorie, ”MAE nu a contestat niciun moment existența acestora și a furnizat MNAC informații și documente de confirmare a acestui fapt. Totodată, MAE a solicitat identificarea unor soluții legale de continuare a custodiei lucrărilor de artă, având în vedere că, fiind expuse în spațiile de lucru și de protocol din sediile MAE și ale misiunilor diplomatice, acestea contribuie la promovarea artei românești.

În absența unei soluții favorabile la această solicitare, MAE a manifestat deschidere față de propunerile MNAC de soluționare a situației și a restituit 38 de lucrări de artă care se aflau în sediul MAE.

Restricțiile de circulație existente încă pentru unele țări, impuse începând cu declanșarea pandemiei, au condus la imposibilitatea repatrierii și restituirii către MNAC a lucrărilor de artă aflate la misiunile diplomatice. MAE subliniază că va proceda la restituirea lucrărilor din această categorie de îndată ce va fi fizic posibilă repatrierea lucrărilor.”

Cu privire la celelalte lucrări, Ministerul susține că ”MNAC nu a transmis până în prezent documente care să demonstreze temeinicia pretențiilor sale, cum ar fi: documente semnate de reprezentanți ai MAE sau ai misiunilor diplomatice, prin care să se confirme primirea lucrărilor de artă contemporană, procese-verbale sau alte astfel de înscrisuri.”

”MAE subliniază faptul că a manifestat și manifestă deplină deschidere pentru soluționarea pe cale amiabilă a litigiului cu MNAC și pentru restituirea tuturor lucrărilor de artă contemporană deținute.”
Ministerul Afacerilor Externe, în răspunsul adresat pentru G4Media.ro

Nu este primul dosar de acest gen intentat de MNAC, în ultima vreme, pentru recuperarea unor opere din patrimonial național. G4Media.ro a scris recent că, în urmă câteva luni, instituția a dat în judecată Partidul Social Democrat (PSD) căreia i-a împrumutat 118 tablouri în perioada 1993-1995.

Și în acest caz, MNAC a cerut restituirea lucrărilor, dar PSD a trassmis că jumătate dintre acestea au ars într-un incendiu care a avut loc la sediul partidului, în iulie 2012. MNAC a susținut în faa judecătorilor că PSD a refuzat plata contravalorii celor 59 de tablouri, dar, după apariția articolului din G4Media pe marginea acestui subiect, președintele formațiunii, Marcel Ciolacu, a declarat că va achita banii. O evaluare provizorie a unui expert desemnat de MNAC a stabilit că ar fi vorba de 260.000 de lei.

Și Senatul României se află pe lista instituțiilor publice care nu au mai restituit MNAC lucrări din patrimoniul național, disputa ajungând pe masa judecătorilor. Miza sunt nouă tablouri, și acestea pierdute.

În primă instanță, Tribunalul București a obligat Senatul la plata sumei de 6.050 de euro drept contravaloare a prejudiciului, dar pârâtul a depus apel încercând să dea vina pe un fost administrator de patrimoniu din cadrul instituției.

Pe lista lucrărilor dispărute se află „(Ciclul) Concertul 32” (Brăduț Covaliu), „Plein air” (Gheorghe Rasovszky) „Ascensiune pe munte” (Octav Grigorescu), „Perspicacitate” (Mariana Popa), „Stejarul” (Constantin Calafeteanu), „Peisaj marin” (Matilda Ulmu), „Vedere spre oraș” (Constantin Cosma), „Iarna la țară (Emil Ciocoiu).

Tot pe rolul instanțelor se află și un proces intentat de MNAC Societății Române de Radiodifuziune, căreia i-a împrumutat, în 1993, șapte tablouri din care s-au mai găsit doar patru. Autorii a două dintre cele trei tablouri pierdute sunt Victor Grimalschi și Matilda Ulmu.

Sursa: Unsplash.com / Ilustrație generică