Ministerul Apărării continuă războiul în justiţie cu Klaus Iohannis. Procesul pe tema menţinerii lui Nicolae Ciucă la şefia Armatei s-a mutat la Înalta Curte. Cum au crescut şansele de câştig ale MapN după o decizie CCR

Ministerul Apărării Naţionale, condus de Gabriel Leş, a declarat recurs la decizia Curţii de Apel prin care i s-a dat dreptate lui Klaus Iohannis, privind decretul de prelungirie a mandatului generalului Nicolae Ciuca în functia de sef al Statului Major al Armatei. Acţiunea a fost intentată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în 27 mai, iar procesul este în procedura de filtru.

Surse judiciare au precizat pentru G4Media.ro că reprezentantul juridic al Armatei poate invoca în procesul de la ICCJ decizia Curţii Constituţionale din 4 iunie, prin care prevederea legală care îi permite președintelui României să prelungească cu până la un an mandatul șefului Statului Major al Apărării, a fost declarată neconstituțională. Aceleaşi surse au explicat că ar putea înclina balanţa definitiv în favoarea Ministerul Apărării.

Judecatorul Silviu Gabriel Barbu de la Curtea de Apel Bucureşti a motivat prima decizie prin raportare la articolul 92, alineatul 1, din Constitutie, potrivit căruia „Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii”

• „Şeful statului, pârât în dosarul de față, are atribuția constituțională de comandant al forțel or armate, așadar comandant al A rmatei și al celorlalte componente ale forțelor armate, după cum rezultă din interpretarea combinată a textelor constituționale menționate mai sus. În sensul terminologiei de dicționar al limbii române, comandantul unei structuri militare, deci și comandantul forțelor armate ca ansamblu al acestora, emite acte de comandă prin care impune pentru întregul sistem militar reguli sau noi structuri de comandă, adică tipic pentru modul de funcționare a unei structuri militare în intimitatea sa funcțională.” se arată în motivarea instanţei.

Magistratul explică faptul că Preşedintele României este vârful în structura de comandă a forțelor armate, fiind îndrituit să dispună măsuri prin care se asigură actul de comandă militară a forțelor armate.

• „Din moment ce Constituția îl numește expres pe șeful statului ca fiind comandant al forțelor armate, deci și comandant al Armatei, atunci prin această ficțiune juridică din norma constituțională Preşedintele României reprezintă vârful în structura de comandă a forțelor armate, fiind îndrituit să ordone, să dispună măsuri prin care se asigură actul de comandă militară a forțelor armate și fluența, rigoarea activităților și ordinelor militare specifice sistemului militar, dată fiind structura piramidală de organizare a oricărei instituții militare, piramida forțelor armate române având în vârful său pe șeful statului.”
• „Calitatea de comandant al forţelor armate conferită de legea fundamentală Preşedintelui României nu este una decorativă, protocolară, ci este o atribuţie de fond, cu important conţinut, după cum rezultă din mai multe texte constituţionale” mai argumentează judecătorul.
• „În interpretarea art.92 alin.1 din Constituție, în considerarea calității sale de comandant al forțelor armate, Preşedintele României nu poate fi obligat de nicio altă autoritate, aşadar nici de ministrul Apărării, nici de primul ministru, nici de Puterea Judecătorească, să numească în funcția de șef al Armatei – adică primul și principalul său subordonat pe linie militară în raporturile cu forțele armate – pe o persoană desemnată în afara voinței șefului statului.”
• În motivare, judecatorul dă exemplu de o situaţie ipotetică prin care s-ar putea ajunge la numirea pe un „canal ocolit” a unei persoane le şefia Statului Major al Armatei. „În ipoteza în care decretul ar fi fost atacat în justiţie de unul dintre generalii cu vocaţie la numirea în funcţia de şef al Armatei (cu atât mai mult dacă reclamantul ar fi oricare alt ofiţer activ, altul decât cei enumeraţi de Legea nr.346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării), se poate imagina o soluţie judecătorească, absurdă, de numire pe un canal ocolit a altei persoane decât cea aleasă de şeful statului, dacă acţiunea acestui reclamant ipotetic ar fi admisă”. Se notează în decizia Curţii de Apel Bucureşti.

Context. Curtea de Apel a respins, pe 29 martie, acțiunea prin care Ministerul Apărării a cerut anularea decretului de numire a generalului Nicolae Ciucă în funcția de șef al Statului Major al Armatei.Instanța de contencios administrativ a obligat totodată Ministerul Apărării la plata sumei de 900 de lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Decizia a fost atacată cu recurs. Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 29 decembrie că a respins în cadrul ședinței CSAT propunerile ministerului apărării și că a prelungit mandatul generalului Nicolae Ciucă.

De fapt, propunerea nici măcar n-a ajuns să fie discutată, întrucât șeful statului s-a opus artificiului juridic propus de Guvern pentru ca generalul Dumitru Scarlat (53 de ani) să îndeplinească condițiile legale pentru a putea fi numit la șefia Statului Major al Armatei.

Decretul de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă la șefia Statului Major al Armatei a fost publicat în Monitorul Oficial după o zi de blocaj la Camera Deputaților, condusă de liderul PSD, Liviu Dragnea.În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugând că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.

„Am făcut o plângere prealabilă pentru a ataca acel decret, care din punctul nostru de vedere s-a făcut ilegal. Instanţa este cea care va stabili acest lucru. Nu ministrul Apărării doreşte schimbarea şefului Statului Major al Apărării, ci discutăm de o încetare a mandatului după patru ani de zile, cu posibilitatea prelungirii cu până la un an de zile. Experienţa pe care am urmărit-o în MApN, în ultimii 28 de ani – că s-a făcut o singură prelungire în toată această perioadă (…). S-a ajuns la încetarea unui mandat de drept dat de lege şi decizia mea a fost să nu prelungesc acest mandat, pe argumente cât se poate de obiective”, declara Gabriel Leş.Pe 14 ianuarie.

Preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers „inoportun” şi „riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Cristian Strelic