Ministerul Educației: Copiii sub 2 ani nu ar trebui să aibă acces la telefoane și tablete, implicit la jocuri

Până în 2 ani, copiii să nu aibă acces la telefoane și tablete, mai puțin în momentele când vorbesc cu bunicii sau cu cei dragi, recomandă Ministerul Educației, în proiectul de ordin privind aprobarea Reperelor fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani.

Documentul se adresează atât educatorilor cât și părinților și conține cinci capitole despre dezvoltarea copilului pe mai multe planuri: socio-emoțional, dezvoltarea limbajului, dezvoltarea fizică a sănătății și igienei personale, capacitatea de ascultare și înțelegere, și dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii.

Ordinul de ministru trebuie să se aplice din toamnă, începând cu anul școlar 2024-2025, potrivit proiectului pus în dezbatere publică.

Copiii mai mici de 18-24 de luni nu ar trebui să aibă acces la telefoane, tablete și implicit la jocuri, în afară de utilizarea camerei video pentru a vorbi cu cei dragi (bunici, mătuși), recomandă Ministerul Educației în Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani. Documentul “se raliază opiniei exprimate de Academia Americană de Pediatrie”, potrivit reperelor.

Pentru copiii între 2 şi 5 ani se recomandă maximum o oră de expunere la ecrane, împreună cu părintele sau educatorul, pentru a discuta despre ceea ce au văzut, dar și pentru a explora personajele preferate în alte jocuri, desene sau activități. De asemenea,
sunt recomandate pauze de 15-20 de minute între reprizele de privit la televizor/
alte ecrane.

Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani se adresează educatorilor dar și părinților, adică tuturor celor care “îngrijesc, cresc și educă copiii cu vârsta cuprinsă în intervalul de la naștere până la 7 ani”, potrivit documentului.

“Studii recente arată că în primii ani de viață, mai mult de 1 milion de noi conexiuni neuronale se formează în fiecare secundă. Astfel, se poate argumenta că primii trei ani constituie cea
mai importantă perioadă în privința creșterii și dezvoltării unui copil. Creierul este descris ca fiind dependent de activitate. Acest lucru se produce prin joacă, comunicarea cu ceilalți, prin stabilirea de relații calde, adecvate și reciproce între copil și adult.

Nu este de ajuns doar să îngrijim copilul, cum nu este de ajuns doar să-l hrănim sau să-l învățăm lucruri noi. Copilul are nevoie simultan și de hrană sănătoasă, și de îngrijire atentă, și de atenție și căldură, și de stimulare, și de încredere, și de răbdare, și de un mediu prielnic în care să se dezvolte, fiecare la timpul potrivit. Lipsa vreuneia dintre aceste condiții, în această perioadă de viață, poate avea consecințe pe termen lung”, scrie în introducerea documentului.

Documentul este structurat pe 5 subcapitole care la rândul lor conțin repere pe intervale de vârste și practici de sprijin, adică ce abilități ar trebui să aibă copilul de la naștere la 18 luni, între 19-36 de luni, (1 an și jumătate – 3 ani ), 37-60 de luni (3 ani – 5 ani) și 60-84 de luni (5 ani – 7 ani). De asemenea sunt trecute și idei de activități pentru fiecare reper, în dreptul cărora este menționat dacă e o activitate pentru educator (E) sau părinte (P).

Dezvoltarea fizică a sănătății și igienei personale
Dezvoltarea socio-emoțională
Capacități și atitudini în învățare
Dezvoltarea capacității de ascultare și înțelegere (comunicare receptivă)
Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii