Ministerul Educației își rezervă timp până la sfârșitul lunii mai să elucideze ce înseamnă decizia instanței în dosarul Baza Cutezătorii, în care Mihnea Costoiu a scăpat, prin prescripția faptelor, de dosarul în care fusese condamnat inițial pentru abuz în serviciu

O comisie specială a fost constituită la Ministerul Educației pentru a vedea, până la sfârșitul lunii mai, ce înseamnă din punct de vedere juridic, patrimonial și financiar o decizie de acum o lună a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care, între altele, a fost desființat un document-cheie în dosarul Baza Cutezătorii. Prin aceeași decizie a ICCJ, rectorul Universității Politehnica București, Mihnea Costoiu, semnatarul acelui document, a scăpat de acest dosar prin prescripția faptelor, după ce anterior fusese condamnat cu suspendare, condiții în care Ministerul evită să răspundă în privința posibilității ca acesta să poată ocupa în continuare funcția de rector, potrivit Edupedu.ro.

• La începutul lunii aprilie, Mihnea Costoiu scăpa de dosarul Baza Cutezătorii, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale privind prescripția faptelor, după ce, în martie 2022, fusese condamnat, în acest dosar, la 3 ani cu suspendare pentru abuz în serviciu. El primise condamnarea pentru că în 2009, când era secretar de stat la Ministerul Educației, a semnat un document care a adus statului un prejudiciu de 10,79 milioane de euro, prin înstrăinarea bazei sportive școlare Cutezătorii – detalii aici

• În minuta ICCJ se precizează că instanța “desfiinţează înscrisul intitulat „Act adiţional la contractul de locaţiune nr. 269 din 30 aprilie 2004” privind „Baza Cutezătorii”, semnat şi de inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin, înregistrat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării sub nr. 16832 din 23 iunie 2009.” G4Media.ro nota, atunci, că este desființat astfel contractul prin care Baza Cutezătorii rămânea la Fundația Dinu Pescariu, dar și că juriștii consultați de sursa citată spuneau că nu este sigur ce presupune acest lucru și ce efect va avea decizia.

În aceste condiții, Edupedu.ro a solicitat, pe 4 aprilie, Ministerului Educației să spună dacă, în condițiile acestei hotărâri a instanței, într-un dosar în care Ministerul avea calitatea de intimat, Mihnea Costoiu mai poate ocupa funcția de rector. Totodată, Edupedu.ro a solicitat precizări în privința contractului de închiriere a Bazei Cutezătorii, pentru care ICCJ a decis anularea actului adițional.

După mai bine de o lună, marți, 8 mai, Ministerul Educației a transmis răspunsurile sale, prin care nu-și asumă niciun punct de vedere cu privire la ocuparea funcției de rector de către Mihnea Costoiu. Ministerul reia, în răspunsul său, un fragment din hotărârea ICCJ, cu o serie de precizări generice cu privire la cine poate ocupa funcția de rector (marcajul pe text aparține Ministerului):

• “Soluția instanței în dosarul penal nr. 861/1/2022 precizează: „Desființează în parte, sentința penală nr. 137 din data de 31 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, în dosarul nr. 808/1/2018, și în rejudecare: În temeiul art. 396 alin. (6) Cod procedură penală, raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Costoiu Mihnea Cosmin pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale”.
• Prin urmare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011 a educației naționale, funcția de rector poate fi ocupată de o persoană care îndeplinește condițiile legale în vigoare, inclusiv a deciziilor comunității academice cu privire la normele de etică, integritate și bune practici academice.”

Citește articolul integral pe Edupedu.ro.