Ministerul Energiei: Depunem eforturi la Bruxelles pentru a convinge să amâne închiderea centralelor pe cărbune care ne-au salvat în momente de criză

Autorităţile române depun toate eforturile, inclusiv prin studii şi analize de adecvanţă efectuate de operatorul de sistem Transelectrica, pentru a convinge reprezentanţii Comisiei Europene să amâne închiderea centralelor pe cărbune, care “ne-au salvat” în momentele de stres ale sistemului, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la Maratonul Profit.ro TV – Securitatea Energetică a României, transmite News.ro.

“Potrivit calendarului la care România s-a angajat, ar trebui închide capacităţi de 1.785 MW centrale pe cărbune. La CE Oltenia, de exepluc, sunt 6 grupuri astăzi şi ar trebui să treacă în rezervă la disponibilizarea DEN, în plus, ar trebui închise cele 2 grupuri ale Electrocentrale Craiova, plus Govopra, ceea ce noi nu putem face. Am lăsa Craiova, Râmnicu Vâlcea în frig la iarnă”, a afirmat Burduja.

“În momentele de stres ale sistemului, fie când a fost cald, fie ger, cărbunele ne-a salvat”, a afirmat ministrul. Printre argumentele care vor fi prezentate la Bruxelles pentru a justifica nevoia de centrale pe cărbune a României se va număra şi cel legat de interconectivitatea din UE, care face ca piaţa energiei să nu fie una, în special în regiunea centrală şi de est, care are preţuri mult mai ridicate decât cea vestică. “Facem acest lucru şi pentru securitate energetică şi pentru un preţ mai bun pentru români, pentru că importurile sunt mai scumpe şi provin tot de la grupuri pe cărbune din alte state membre (Bulgaria) sau non-membre (Serbia)”, a precizat Burduja.

Ministrul a adăugat că această perioadă de prelungire ar putea avea ca orizont de timp anul 2029, la finalul acelui an putând intra în funcţiune Unitatea 1 de la Cernavodă (care se va opri în vederea retehnologizării în 2027 – n.r.) sau centralele de la Işalniţa, Iernut sau Mintia.

“Am semnat ultimul contract pentru retehnologizarea unităţii 1 de la Cernavodă acum câteva zile. Ar trebui să se oprească în 2027 şi într-un an şi jumătate, maxim doi, ar trebui terminată. Este unul din argumente pe care le prezentăm Bruxelles”, susţine Burduja.

Ministrul anunţă că în 2025 ar urma să intre în sistemul naţional capacităţi noi de producţie de 2500 MW, iar fiecare MW nou înseamnă şansa românului de a avea un preţ mai bun. În plus, după ce în 2024, capacităţile de stocare s-au majorat de la 16 MW la 140 MW finalul anului trecut, în 2025 această capacitate se va dubla, crede ministrul. În ceea ce priveşte noile preţuri la energie de la 1 iulie, Burduja a anunţat, că deşi e fişa ministerului muncii să precizeze criteriile şi procedurile şi definiţia consumatorilor vulnerabili, probabil că “protejarea” acestora se va face prin intermediul voucher-lor sau cardurilor.

“Lucrurile trebuie tranşate cât mai curând ca românii să-şi facă calcule cu privire la noile facturi. Cum aceste lucruri au şi un impact bugetar, ministerul finanţelor trebuie să găsească surse de finanţare”, susţine Burduja. Ministrul nu a exclus nicio o continuare a actualei plafonări, recent prelungită cu 3 luni la energie şi cu un an la gaze, în contextul evoluţiilor internaţionale. “Situaţia s-a schimbat foarte mult în ultimele 3 luni. După stoparea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina, în contextul în care am susţinut şi Republica Moldova, a crescut cererea (Ucraina era exportator de energie, acum e importator), preţurile la gaz au crescut cu 60% şi cu o pătrime la gaz în ultimele 3 luni. Nimeni nu ar putea să excludă niciun scenariu în acest context”, susţine ministrul energiei.