Ministerul Justiției: CSM nu are drept de inițiativă legislativă. Lia Savonea „recidivează” în încălcarea atribuțiilor Plenului CSM, ale ministrului justiției și ale ministerului

Ministrul Justiției, Ana Birchall, continuă, într-o postare pe Facebook, războiul cu președintele CSM, Lia Savonea, pe tema modificărilor propuse la legea de funcționare a Agenției de Integritate, precizând că insituția nu are drept de inițiativă legislativă. ”CSM, şi cu atât mai puțin președintele acestei instituții, nu are inițiativă legislativă şi nici nu poate transmite propuneri de modificări legislative decât prin intermediul ministrului justiției. Reiterăm și cu acest prilej necesitatea respectării de către fiecare autoritate publică, inclusiv de către Consiliul Superior al Magistraturii, a atribuțiilor constituționale şi legale”, scrie Birchall pe Facebook.

Începând cu luna mai, CSM a iniţiat o lucrare având ca obiect modificarea Legii de funcţionare şi organizare a ANI, finalizată la data de 3 iulie, în cadrul Comisiei nr.1 – comună „Legislaţie şi cooperare interinstituţională”.

Una dintre propunerile dezbătute la CSM prevede ca venitul soţului sau soţiei persoanei care depune declaraţia de avere să fie anonimizat.

Patru membri ai Secţiei pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au anunțat luni că i-au solicitat preşedintei instituției, Lia Savonea, întreaga documentaţie care a stat la baza discutării proiectului de modificare a Legii ANI, susţinând că nu au avut acces la şedinţa în care acesta a fost dezbătut.

Redăm mai jos integral postarea ministrului justiției, Ana Birchall, pe Facebook

”Ca urmare a celor publicate pe pagina de Facebook a Consiliului Superior al Magistraturii în data de 9 octombrie 2019, pentru corecta informare a opiniei publice, Ministerul Justiției face următoarele precizări:

Cu privire la posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a exercita dreptul de inițiativă legislativă, învederăm următoarele prevederi constituționale și legale:

Potrivit art. 74 din Constituție: „Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative”. Astfel, prin dispozițiile constituționale anterior menționate sunt determinați limitativ subiecții exclusivi ai dreptului de exercitare a inițiativei legislative, respectiv: Guvernul, deputații, senatorii sau un număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot.

Conform art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Plenul CSM „poate sesiza ministrul justiției cu privire la necesitatea inițierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiției”. De asemenea, potrivit art. 38 alin. (3) din același act normative, „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești”.

Consiliul Superior al Magistraturii nu se poate sesiza din oficiu cu privire la acte normative care nu privesc autoritatea judecătorească (art. 38 alin. 3 din Legea nr. 317/2004) sau cel puțin domeniul justiției (art. 38 alin. 4 din Legea nr. 317/2004).

Totodată, trebuie avute în vedere și prevederile art. 27 și următoarele din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin HCSM nr. 1073/2018, în ceea ce privește atribuțiile comisiilor de lucru ale Plenului CSM.

Pe cale de consecință, CSM, şi cu atât mai puțin președintele acestei instituții, nu are inițiativă legislativă şi nici nu poate transmite propuneri de modificări legislative decât prin intermediul ministrului justiției. Reiterăm și cu acest prilej necesitatea respectării de către fiecare autoritate publică, inclusiv de către Consiliul Superior al Magistraturii, a atribuțiilor constituționale şi legale.

În acest context, reamintim că la începutul acestui an, Adunarea generală a judecătorilor Curții de Apel Brașov a inițiat procedura de revocare a doamnei Lia SAVONEA din funcția de membru al CSM „pentru încălcarea de către președintele CSM a atribuție referitoare la competența Plenului de a sesiza ministrul justiției privitor la inițierea unor modificări legislative”. Constatăm, astfel, că președintele CSM „recidivează” în încălcarea atribuțiilor Plenului CSM, ale ministrului justiției și ale Ministerului Justiției.

• Referitor la întârzierea transmiterii poziției privind cele două rapoarte GRECO, amintim această lucrare a fost pusă pe ordinea de zi a Ședinței Plenului CSM din data de 08.10.2019 și nu anterior, așa cum este precizat în comunicatul CSM – aspect ce poate fi verificat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, la secțiunea dedicată ședințelor Plenului CSM. Reamintim faptul că ultimul raport GRECO a fost publicat în data de 09.07.2019 și abia după 3 luni a fost pus pe ordinea de zi a Plenului CSM.

Ministrul Justiției și Ministerul Justiției vor continua să promoveze un dialog onest și profesionist cu Consiliul Superior al Magistraturii, în spiritul cooperării loiale, potrivit competențelor conferite prin Constituție și lege fiecărei autorități publice.”

Sursa Foto: Inquam Photos / Autor: Octav Ganea

Citește și

Două asociații de magistrați dezaprobă solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii de modificare a legii Agenției Naționale de Integritate și cer demisia Liei Savonea / Cum vrea CSM să-i protejeze pe magistrați de verificările ANI