Ministerul Mediului cere un nou post de secretar de stat, al şaptelea, care să se ocupe de inundaţii

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a publicat în dezbatere un proiect de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea şi funcţionarea ministerului, prin care cere înfiinţarea unui nou post de secretar de stat „pentru o bună gestionare şi o coordonare a creşterii capacităţii infrastructurii Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor de protecţie împotriva inundaţiilor”, relatează News.ro.

În prezent, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor condus de Tanczos Barna (UDMR) are şase secretari de stat, numiţi prin decizii ale prim-ministrului, precum şi un secretar general şi de trei secretari generali adjuncţi, numiţi în condiţiile legii.

„Pentru o bună gestionare şi o coordonare a creşterea capacităţii infrastructurii Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor de protecţie împotriva inundaţiilor, este necesară suplimentarea numărului total de posturi de secretar de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu un post”, se menţionează în Nota de Fundamentare.

Managementul riscului la inundaţii înseamnă aplicarea unor politici, proceduri şi practici având ca obiective identificarea riscurilor, analiza şi evaluarea lor, tratarea, monitorizarea şi reevaluarea riscurilor în vederea reducerii acestora.

„De-a lungul timpului, au existat mai multe forme de abordare a fenomenului, de la noţiunea de luptă împotriva inundaţiilor, omul a trecut succesiv la noţiunile de apărare împotriva inundaţiilor şi apoi la prevenirea inundaţiilor. Inundaţiile produse în numeroase ţări în ulimii ani şi cosecinţele lor au condus, pe fondul unei creşteri a responsabilităţii sociale, la o nouă abordare, aceea de management al riscului la inundaţii, care se realizează coordonat de către toţi factorii responsabili şi care presupune conştientizarea şi implicarea comunităţilor umane în evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi reducerea pagubelor”, se arată în document.

Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii este o activitate de interes naţional, având în vedere frecvenţa de producere şi dimensiunea efectelor acestui tip de risc.

„Practica mondială a demonstrat că apariţia inundaţiilor nu poate fi evitată, însa ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic, care conduc la un şir de măsuri şi acţiuni menite să contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene”, mai menţionează proiectul.

În prezent managementul tuturor tipurilor de risc este reglementat de H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, care a abrogat H.G. nr. 2288/2004. Conform acesteia managementul oricărui tip de risc implică identificarea riscurilor asociate, stabilirea autorităţilor responsabile, pe tipuri de risc, stabilirea domeniilor de acţiune ale autorităţilor responsabile, pentru prevenirea, pregătirea şi răspunsul la eveniment şi refacerea/reabilitarea situaţiei, precum şi repartizarea funcţiilor de sprijin.

Autoritatea cu rol principal pentru managementul acestui tip de risc este Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung (2010-2035), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010, a rezultat din obligativitatea României, ca stat membru al Uniunii Europene, de a implementa în legislaţia sa Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii.

Principalele activităţi ale gestionării riscului la inundaţii constau din:

a) Activităţi preventive (de prevenire, de protecţie şi de pregătire);

b) Activităţi de management operativ (managementul situaţiilor de urgenţă) ce se întreprind în timpul desfăşurării fenomenului de inundaţii;

c) Activităţi ce se întreprind după trecerea fenomenului de inundaţii.