Ministra Justiției, despre blocajul extrădării lui Ionel Arsene din Italia: Decizia de predare e definitivă, însă instanța din Bari întreabă dacă Arsene poate urma un tratament psihiatric în arest la domiciliu în România/ Ce spun avocații lui Arsene

Ministra Justiției, Alina Gorghiu, a declarat pentru G4Media, despre extrădarea lui Ionel Arsene din Italia, că decizia de predare e definitivă, însă instanța din Bari întreabă dacă Arsene poate urma un tratament psihiatric în arest la domiciliu în România.

Cu alte cuvinte, spune Gorghiu, ”mai devreme sau mai târziu, fugarul Ionel Arsene va veni în România pentru a-și executa pedeapsa”.

Alina Gorghiu mai precizează că ”s-a subliniat de fugar și echipa sa de avocați faptul că are depresie și că există risc de suicid dacă ar fi încarcerat în penitenciarele din România”. De asemenea, acesta spune că nu ar putea fi tratat în spitalele din sistemul penitenciar.

Ministerul Justiției, prin ANP, a trimis garanții cu privire la condițiile de detenție din închisorile din România și a răspuns la toate solicitările autorităților italiene, mai spune Gorghiu.

”La acest moment s-au solicitat de către Curtea de Apel Bari informații suplimentare autorității emitente a mandatului european de arestare (Tribunalul Bacău) despre posibilitatea aplicării unor pedepse alternative.
Anume, vor să știe:
– dacă în România este posibilă amânarea executării pedepsei acestuia;
-dacă este posibil ca acesta să fie supus unui tratament psihiatric similar celui aplicat în Italia, în regim de detenție la domiciliu.

La aceste întrebări urmează să răspundă instanța emitentă a MEA, adică Tribunalul Bacău. De asemenea, vom ruga Tribunalul Bacău să analizeze posibilitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz”, a mai spus Alina Gorghiu.

Context

În 5 iulie 2024, Curtea de Apel din Bari a admis cererile apărării și a suspendat predarea fostului baron de Neamț Ionel Arsene, susținută ferm de ministrul Justiției din România, astfel că acesta nu va merge la închisoare, scria publicația italiană etrurianews.it.

Bătălia juridică a avocaților Mario Antinucci și Alfredo Gaito în apărarea lui Arsene s-a încheiat ieri cu decizia judecătorilor de a suspenda  pentru șase luni predarea lui Arsene.

Avocatul Mario Antinucci

„Decizia autoritară a Curții de Apel”, a explicat avocatul Mario Antinucci, care îl apără pe Ionel Arsene, într-o notă de presă, ”deschide calea către un control individualizat al respectării drepturilor fundamentale, fără legătură cu existența unor deficiențe sistemice și generalizate ale statului emitent. Este vorba de o schimbare perturbatoare, care schimbă perspectiva mandatului de arestare și afirmă necesitatea de a examina, în deplină independență de judecată, drepturile fundamentale și, astfel, nevoile specifice ale persoanei care urmează să fie predată, în armonie cu jurisprudența europeană și constituțională recentă în materie”.

Avocatul Antinucci continuă în nota de presă:

„Omisiunea de a prevedea un motiv de refuz legat de starea de sănătate a persoanei în cauză, în cazul unei boli cronice și potențial ireversibile, ar contrasta cu principiul duratei rezonabile a procesului menționat la articolul 111 din Constituție. În astfel de ipoteze, normele în vigoare ar produce – ca urmare a suspendării executării pedepsei ca urmare a sentinței prin care se dispune predarea, în temeiul articolului 23 alineatul 3 din Legea nr. 69 din 2005 – „o paralizie procesuală destinată să dureze o perioadă de timp cu totul nedeterminată”, cu consecința prejudicierii atât a „necesității de a evita continuarea unor proceduri prelungite”, cât și a „dreptului inculpatului de a fi judecat – sau în orice caz de a vedea încheiată faza procesuală la care este supus – într-un termen rezonabil”.

Curtea Constituțională a precizat că este de acord cu aprecierea Curții Europene de Justiție potrivit căreia executarea unui mandat european de arestare – emis atât în scopul urmăririi penale, cât și al executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță care privează o persoană de libertate – nu ar trebui să implice niciodată expunerea persoanei solicitate la un risc de deteriorare rapidă, semnificativă și ireparabilă a stării sale de sănătate și, cu atât mai mult, la o reducere a speranței de viață, mai scrie publicația italiană.

Urmărirea mandatului de arestare în astfel de circumstanțe ar implica – după cum a subliniat chiar Curtea Europeană de Justiție – o încălcare a articolului 4 din Carta europeană a drepturilor fundamentale, expunând persoana în cauză la riscul unui tratament inuman și degradant; și ar duce în orice caz, din punctul de vedere al dreptului constituțional, la o încălcare a dreptului inviolabil la sănătate al persoanei solicitate, protejat de articolele 2 și 32 din Carta constituțională.

„În contextul de mai sus„, a subliniat în cele din urmă Antinucci, «»cazul Arsene” arată cum, prin dialogul care depinde de procedura preliminară în fața judecătorilor de la Luxemburg, Curtea Constituțională participă la perfecționarea parametrului supranațional, contribuind la ridicarea standardului european de protecție a drepturilor fundamentale.