Miniştrii Apărării din UE: Unitatea pe care o menţin statele membre în sprijinirea Ucrainei trebuie să se manifeste şi în cazul Africii, în special în regiunea Sahel

Miniştrii apărării din Uniunea Europeană sunt de acord că unitatea pe care o menţin în sprijinul Ucrainei trebuie să se manifeste şi în Africa, în special în Sahel, care trece printr-o situaţie complicată după lovitura de stat din Niger din iulie şi după puciul de miercuri din Gabon, transmite miercuri EFE, citată de Agerpres.

Ministrul apărării în exerciţiu al Spaniei, Margarita Robles, a subliniat că aceasta a fost concluzia la care au ajuns miniştrii apărării europeni în timpul întâlnirii informale desfăşurate în oraşul spaniol Toledo.

Robles şi Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, şi-au exprimat îngrijorarea, într-o conferinţă de presă comună, cu privire la ultimele evenimente din Gabon, unde un grup de militari a dat o lovitură de stat împotriva preşedintelui Ali Bongo.

„Unitatea noastră este forţa noastră principală şi această unitate face ca sprijinul nostru pentru Ucraina să fie absolut”, a subliniat Robles.

Ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, care a participat prin videoconferinţă la întâlnire, a apreciat acest angajament, a spus Robles.

Deşi Ucraina a ocupat o bună parte a întâlnirii, la care au participat şi oficiali NATO şi ONU, miniştrii au abordat şi situaţia din Sahel.

„Şi ne-a fost clar că această uniune pe care o are Europa pentru a ajuta Ucraina trebuie să o manifestăm şi în sprijinirea Africii”, a apreciat oficialul spaniol.

În acest sens, responsabilii apărării din Cei 27 au vorbit şi despre diferitele misiuni militare ale UE pe continentul african.

Robles a spus că trebuie efectuată o „analiză cuprinzătoare” a situaţiei după loviturile de stat din Niger şi Gabon şi trebuie puse pe masă toate elementele pentru a studia „serios” evoluţia misiunilor.

Ministrul citat a subliniat că se lucrează serios în timpul preşedinţiei spaniole a UE din acest semestru în domeniul securităţii şi apărării.

„Vrem ca această preşedinţie să fie esenţială pentru a continua să impulsionăm Europa apărării”, a subliniat ea.

Toledo este un oraş strâns legat de misiunile UE şi a cărei Academie de Infanterie antrenează 80% dintre cei peste 3.000 de soldaţi ucraineni care primesc pregătire pe teritoriul Spaniei.

Separat, Borrell le-a cerut ţărilor membre ale UE să comande mai multe muniţii pentru Ucraina, în condiţiile în care cifrele arată că blocul comunitar este foarte departe de ţinta stabilită în martie de a oferi Kievului un milion de obuze în 12 luni, relatează Reuters.

Într-o decizie istorică, ţările UE au căzut de acord în martie asupra unui plan în valoare de circa 2 miliarde de euro de a furniza un milion de obuze şi rachete Ucrainei în termen de 12 luni. Într-o primă etapă, ţările UE au apelat la propriile lor rezerve sau au cumpărat stocuri din alte ţări.

Borrell a declarat că prin această modalitate s-au strâns 224.000 de obuze şi 2.300 de rachete, în valoare totală de 1,1 miliarde de euro. Aceasta înseamnă că UE nu a reuşit să strângă nici măcar un sfert din ceea ce şi-a propus, la mai bine de cinci luni după lansarea iniţiativei, remarcă Reuters.

Restul muniţiei ar urma să vină dintr-un al doilea element al planului – o schemă comună de achiziţii care încurajează statele membre să plaseze comenzi pentru Ucraina şi să-şi refacă propriile lor stocuri, grav afectate în urma livrărilor de muniţii către Kiev.

Dar cum până acum nu au fost anunţate comenzi în conformitate cu această schemă, unele state membre ale UE cer blocului comunitar să se uite la alte opţiuni.

Ministrul apărării eston Hanno Pevkur le-a declarat reporterilor prezenţi la reuniunea de la Toledo că UE trebuie să ia din nou în calcul să apeleze la propriile stocuri, să cumpere de la ţări din afara UE şi să ţină cont de propunerea Slovaciei de a recondiţiona muniţia mai veche.

Pevkur, al cărui guvern este un aliat apropiat al Ucrainei, a declarat că forţele ucrainene folosesc uneori între 6.000 şi 7.000 de obuze pe zi, în timp ce Rusia foloseşte de zece ori mai mult.