Miniştrii de externe din UE aprobă în premieră un ajutor militar pentru Ucraina prin utilizarea activelor Rusiei, în ciuda opoziției Ungariei

Miniştrii de externe din UE reuniţi la Luxemburg au aprobat un ajutor militar de 1,4 miliarde de euro pentru Ucraina, pachetul urmând să fie finanţat pentru prima dată din veniturile provenite din activele îngheţate ale Băncii Centrale a Rusiei, a anunţat luni şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, relatează DPA, citată de Agerpres.

Aprobarea reprezintă un impuls binevenit pentru Kiev, pe fondul opoziţiei continue a Ungariei faţă de alte pachete dintr-un fond extrabugetar numit Instrumentul european pentru pace (IEP), în valoare de peste 6 miliarde de euro.

Fiecare stat membru al UE are drept de veto în ceea ce priveşte plăţile prin IEP, iar Ungaria blochează de aproape un an unele plăţi legate de Ucraina. Un fond de sprijin în valoare de 5 miliarde de euro este, de asemenea, blocat.

Diplomaţii din UE nu se aşteptau la o rezolvare a blocajului legat de IEP cu Ungaria. Ca urmare, ajutorul militar pentru Ucraina din încasări este un mijloc alternativ util de sprijin.

Borrell s-a referit la acest blocaj din partea Ungariei ca la o „dificultate structurală”, în cadrul unei conferinţe de presă după reuniunea miniştrilor de externe din UE de la Luxemburg.

În luna mai, statele membre ale UE şi-au dat pentru prima dată acordul de a utiliza veniturile din activele Rusiei pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, însă nu era clar când vor fi efectuate primele plăţi din cauza veto-ului Ungariei.

O analiză juridică a arătat că, întrucât Ungaria s-a abţinut de la decizia de a utiliza activele îngheţate pentru Ucraina şi întrucât noul ajutor provine din activele Băncii Centrale a Rusiei, şi nu din fondurile UE, dreptul de veto al Budapestei nu se aplică.

Borrell a declarat că, din cauza abţinerii Ungariei, „nu este necesar” să implice Budapesta în punerea în aplicare a deciziei.

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a criticat această decizie ca fiind o încălcare a normelor UE, potrivit unei postări pe X a purtătorului de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs.

Ungaria se opune ajutorului militar pentru Ucraina, temându-se de o escaladare a conflictului cu Rusia, şi exprimă îndoieli cu privire la sprijinul occidental pentru Ucraina, preferând în schimb să facă apel la o încetare a focului.

Cu toate acestea, premierul ungar Viktor Orban a legat anterior deciziile privind ajutorul pentru Ucraina de deblocarea fondurilor UE pentru Ungaria, care au fost îngheţate din cauza preocupărilor legate de statul de drept.

Ajutorul militar pentru Ucraina utilizează dobânzile şi alte profituri din active, dar nu activele subiacente în sine, care vor rămâne îngheţate.

În total, 90% din bani vor finanţa ajutorul militar, în timp ce 10% vor merge direct către Ucraina sub formă de ajutor financiar.

Conform acordului, Germania şi Republica Cehă au fost selectate ca primele ţări care vor utiliza veniturile pentru a furniza Ucrainei echipamente de apărare aeriană şi proiectile de artilerie.

Alte state membre ale UE ar putea administra veniturile în viitor.

Potrivit Comisiei Europene, active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro sunt îngheţate în Uniunea Europeană.

Instituţia financiară Euroclear, cu sediul la Bruxelles, care deţine cea mai mare parte a activelor, a anunţat recent că activele au produs dobânzi de aproximativ 4,4 miliarde de euro în 2023.

Miniştrii de externe ai UE au adoptat, de asemenea, noi măsuri punitive pentru a contracara eludarea sancţiunilor şi a împiedica Rusia să obţină tehnologie occidentală pentru fabricarea de arme.

Alte 69 de persoane şi 47 de entităţi legate de invazia rusă din Ucraina au fost sancţionate cu îngheţarea activelor şi interdicţia de a călători în UE.

Sancţiunile UE au vizat, de asemenea, organizaţii care furnizează servicii sau bunuri utilizate de armata rusă, cu sediul în China, Turcia şi India. Din UE nu se pot vinde bunuri către aceste societăţi sancţionate.

Noua serie de sancţiuni vizează pentru prima dată sectorul gazelor naturale lichefiate (GNL) al Rusiei, care se ridică la multe miliarde de dolari.

Aceste măsuri punitive interzic unor porturi precum Zeebrugge din Belgia să expedieze GNL rusesc către ţări din afara UE după o perioadă de tranziţie de nouă luni.

De asemenea, este vizată aşa-numita „flotă fantomă” a preşedintelui rus Vladimir Putin, utilizată pentru a evita sancţiunile, inclusiv 27 de nave specifice.

O altă ţintă a fost Sistemul de mesagerie financiară al Băncii Centrale a Rusiei (SPFS). Băncilor din UE le va fi interzisă utilizarea acestui serviciu, pe care blocul comunitar îl consideră o iniţiativă rusă de eludare a sancţiunilor.

Mass-mediei, organizaţiilor neguvernamentale (ONG) şi partidelor politice le va fi interzis să accepte finanţare din partea statului rus sau a altor intermediari.

Opoziţia Germaniei faţă de cel de-al 14-lea pachet de sancţiuni a trebuit să fie depăşită, au declarat diplomaţi din UE, deoarece Berlinul se temea că pachetul merge prea departe, în special pentru filiale.

Surse diplomatice din cadrul UE au declarat că s-a ajuns la un compromis, permiţând ca măsurile de stopare a exporturilor către Rusia – aşa-numita clauză „Fără Rusia” – să nu se aplice filialelor pentru moment. Problema urmează să fie reexaminată.