Miniștrii G7 sprijină încetarea focului Israel – Hezbollah, dar nu menționează mandatul CPI

Miniștrii de externe din principalele țări industrializate și-au exprimat marți sprijinul puternic pentru o încetare imediată a focului între Israel și gruparea militantă libaneză Hezbollah, dar au ocolit întrebarea dacă să pună în aplicare un mandat internațional de arestare pentru liderul Israelului în legătură cu războiul din Gaza, scrie Associated Press.

În comunicatul lor final, miniștrii Grupului celor Șapte au cerut Israelului „să faciliteze asistența umanitară completă, rapidă, sigură și neîngrădită sub toate formele sale” pentru palestinienii din Gaza, avertizând că asaltul său de un an a condus la o insecuritate alimentară fără precedent.

Dar nu s-au referit în mod explicit la Curtea Penală Internațională cu sediul la Haga și la mandatele sale de arestare pentru crime împotriva umanității pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului său ministru al apărării, Yoav Gallant.

Mandatele spuneau că există motive să se creadă că Netanyahu și Gallant au folosit „înfometarea ca metodă de război” prin restricționarea ajutorului umanitar și au vizat în mod intenționat civili palestinieni în războiul Israelului cu Hamas în Gaza – acuzații negate de oficialii israelieni.

Italia a inclus mandatele CPI pe ordinea de zi oficială a reuniunii G7, chiar dacă membrii au fost împărțiți pe această temă, iar guvernul de dreapta al premierului Giorgia Meloni, un susținător puternic al Israelului, a declarat că acestea au fost motivate politic.

SUA, cel mai apropiat aliat al Israelului, nu este membru al Curții și a calificat mandatele drept „scandaloase”. Toate celelalte țări din G7 sunt semnatare și sunt obligate să respecte și să pună în aplicare deciziile Curții.

Declarația finală adoptată de miniștri afirmă că Israelul trebuie să își respecte obligațiile umanitare internaționale. De asemenea, toți membrii G7 – Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite – „își reafirmă angajamentul față de dreptul umanitar internațional și își vor respecta obligațiile respective”.

Întrebat dacă Italia l-ar aresta pe Netanyahu în cazul în care acesta ar păși pe teritoriul italian, ministrul de externe Antonio Tajani a declarat că, în opinia sa, mandatele sunt „inaplicabile”, deoarece Netanyahu este șeful unui guvern care nu este membru al Curții. Când a fost întrebat dacă aceeași logică se aplică președintelui rus Vladimir Putin, care face, de asemenea, obiectul unui mandat al CPI, Tajani a spus că situațiile sunt diferite.

„Trebuie să fii foarte pragmatic, pentru că atunci când ceva în teorie nu este aplicabil, există riscul de a fi doar un mesaj politic”.

Reuniunea G7 a miniștrilor de externe, ultima a administrației Biden, a fost dominată de războaiele din Gaza și Liban. Miniștrii au fost încurajați de indicii conform cărora ar putea fi anunțată în curând o încetare a focului între Israel și Hezbollah.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că un acord ar îmbunătăți, de asemenea, perspectivele pentru o încetare a focului în Gaza.

„Pentru că unul dintre lucrurile pe care Hamas le-a urmărit încă din prima zi a fost să implice și pe alții în luptă pentru a crea fronturi multiple, pentru a se asigura că Israelul trebuie să lupte într-o serie întreagă de locuri diferite”, a spus el. „Și atâta timp cât a crezut că acest lucru este posibil, acesta este unul dintre motivele pentru care s-a abținut de la a face ceea ce este necesar pentru a pune capăt conflictului. Acum, se pare că cavaleria nu este pe drum. Acest lucru ar putea să o stimuleze să facă ceea ce trebuie să facă pentru a pune capăt acestui conflict.”

Miniștrii G7 au fost însoțiți de miniștrii de externe ai „cvintetului arab” – Arabia Saudită, Iordania, Egipt, Qatar și Emiratele Arabe Unite.

Cel mai înalt diplomat al UE, Josep Borrell, a declarat marți că „nu există scuze” pentru refuzul Israelului de a accepta o încetare a focului, afirmând că toate problemele sale de securitate au fost abordate în acordul negociat de SUA și Franța.

Borrell a declarat că, în conformitate cu acordul propus, SUA vor prezida un comitet de implementare a încetării focului, iar Franța va participa la cererea Libanului. Șeful politicii externe a UE a solicitat, de asemenea, creșterea presiunii asupra Israelului pentru a nu ceda în fața extremiștilor din guvern care refuză să accepte acordul. Vorbind în marja reuniunii G7, el a avertizat că, dacă nu se pune în aplicare o încetare a focului, „Libanul se va destrăma”.

După atacul Hamas din 7 octombrie 2023 din Israel, luni întregi de lupte între Israel și Hezbollah, susținut de Iran, au degenerat într-un război în toată regula în ultimele luni, Israelul ucigând principalii lideri ai Hezbollah și trimițând forțe terestre în sudul Libanului.

Bombardamentele israeliene au ucis peste 3.500 de persoane în Liban și au rănit peste 15.000, potrivit Ministerului Sănătății libanez. De partea israeliană, aproximativ 90 de soldați și aproape 50 de civili au fost uciși de rachete, drone și rachete în nordul Israelului și în luptele de pe teren din Liban.

Borrell, al cărui mandat se încheie la 1 decembrie, a declarat, de asemenea, că a propus miniștrilor G7 și arabi ca Consiliul de Securitate al ONU să ia în considerare o rezoluție care să solicite în mod specific ca ajutorul umanitar să ajungă la palestinienii din Gaza, afirmând că livrările au fost complet împiedicate acolo.

În timp ce reuniunea G7 a fost dominată luni de conflictele din Orientul Mijlociu, atenția s-a îndreptat marți către Ucraina. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, i-a informat pe miniștri cu privire la atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

În declarația lor finală, miniștrii au condamnat utilizarea de către Rusia a trupelor nord-coreene în Ucraina și „retorica sa iresponsabilă și amenințătoare în domeniul nuclear”.

G7 a fost în prima linie în acordarea de sprijin militar și economic Ucrainei de la invazia la scară largă a Rusiei în februarie 2022, iar membrii G7 sunt preocupați de modul în care viitoarea administrație Trump va schimba abordarea SUA.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, a criticat miliardele de dolari pe care administrația Biden le-a cheltuit în Ucraina și a declarat că ar putea pune capăt războiului în 24 de ore – comentarii care par să sugereze că ar face presiuni asupra Ucrainei pentru a ceda teritoriul ocupat în prezent de Rusia.

Tensiunile au crescut de când Rusia a atacat Ucraina săptămâna trecută cu o rachetă balistică hipersonică experimentală. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că atacul a fost o represalii pentru utilizarea de către Kiev a rachetelor cu rază lungă de acțiune americane și britanice, capabile să lovească mai adânc în teritoriul rus.

Comunicatul final al G7 a promis angajamentul continuu al grupului față de Ucraina. „Sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei va rămâne de nezdruncinat”, au declarat miniștrii.

Blinken, aflat la ultimul său G7 înainte ca administrația Biden să părăsească biroul, s-a declarat convins că Europa își va continua asistența pentru Ucraina și că va face tot posibilul în săptămânile rămase pentru ca Washingtonul să își îndeplinească rolul.

„Ceea ce suntem hotărâți să facem în restul acestei administrații este să facem tot posibilul pentru a ne asigura că Ucraina are ceea ce îi trebuie pentru a putea … să lupte până în 2025, dacă este necesar, sau, dacă există o negociere, să poată negocia de pe o poziție de forță”, a spus el.